De ce este deschis Transfăgărăşanul doar patru luni în fiecare an. „Pierderile pentru turism sunt de milioane de euro“

De mai bine de un an, cinci operatori de turism se judecă cu CNAIR, cerând ca Transfăgărăşanul să fie deschis şase luni pe an, şi nu patru luni ca acum. Acţiunea de la Tribunalul Argeş şi recursul de la Curtea de Apel Piteşti au fost pierdute. Procesul a ajuns acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un termen urmând a fi stabilit până la sfârşitul lunii iunie.

După cum ne-a declarat omul de afaceri Dumitru Grecu, iniţiatorul procesului şi unul dintre cei mai mari promotori ai Transfăgărăşanului, ”avem recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încă nu s-a stabilit termenul. Sunt decizii total aberante, atât ale CNAIR, cât şi ale instanţelor”.

Cinci operatori de turism din Argeş care detin firme în zona Transfăgărăşan, au chemat în judecată în aprilie 2018 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cerând modificarea regulamentului de funcţionare a DN 7C - Transfăgărăşan ce permite ca porţiunea de maximă frumuseţe a drumului să rămână după iarnă închisă, inclusiv în luna iunie a fiecărui an.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România şi descris de cei de la Top Gear cel mai frumos drum din lume, Transfăgărăşanul este închis timp de 8 luni pe an pe o porţiune de 27 de kilometri.

„Transfăgărăşanul ar fi putut fi deschis fără probleme de la 1 iunie”

L-am întrebat pe Dumitru Grecu (foto dreapta) şi la cât se ridică pierderile financiare din cauza faptului că Transfăgărăşanul este deschis doar patru luni pe an. ”Cât pierd eu este mai puţin relevant, e relevant cât pierde turismul argeşean. Ceilalţi operatori din zonă trăiesc doar de pe Transfăgărăşan. Mai nou, de când au închis şi Cetatea Poenari, traficul a scăzut foarte mult, suntem la jumătate ca venituri faţă de ce făceam anul trecut în aceeaşi perioadă. Pe toată zona, în care sunt peste 100 de pensiuni, pierderile sunt de milioane de euro din cauză că sunt închise Transfăgărăşanul şi Cetatea Poenari. Şi asta se întâmplă exact când începeam şi noi să definim o nouă destinaţie turistică - Transfăgărăşanul - şi când aveam nevoie de ajutor... Nimeni nu face nimic. Transfăgărăşanul ar fi putut fi deschis fără probleme de la 1 iunie”, spune Dumitru Grecu.

În instanţă s-a cerut modificarea parţială a dispoziţiilor articolului 4.1. din Regulamentul de Funcţionare a DN 7C Transfăgărăşan, care prevede următoarele: „Din cauza pericolelor (…), pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) - km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), se recomandă ca circulaţia să fie închisă în perioada 1.XI - 30.VI”. Ideea era de a se interzice circulaţia doar atunci când condiţiile meteo o impun, nu în perioadă clar determinată.

Alin Şerbănescu, CNAIR: „Nu putem trece peste specificul naturii”

Am stat de vorbă şi cu Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, legat de cerinţele operatorilor de turism. „Transfăgărăşanul are un anumit specific, el nu a fost construit nici pentru turism, nici pentru circulaţie largă. Operatorii de turism care şi-au deschis afaceri în zonă trebuie să ţină cont de acest specific. E ca şi cum operatorii de turism ar da în judecată autorităţile din India ca să facă Himalaya asfaltată până sus ca să poată circula turiştii. Transfăgărăşanul este un drum la altitudine şi problema acolo nu este doar de zăpadă, este vorba şi de pietrele ce vin pe versanţi, de scurgerile de apă permanente. Ceea ce cer ei este imposibil cu tehnologiile actuale. Nu putem trece peste specificul naturii”, spune Alin Şerbănescu.

Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume

Considerat de numeroşi specialişti cel mai spectaculos drum din lume, Transfăgărăşanul oferă imagini superbe în toate anotimpurile. Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după parcurgerea Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum din lume”.

În emisiunea pe care echipa "Top Gear" - Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May - a realizat-o în România, aceştia au spus despre Transfăgăraşan că este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată. "Construit în anii '70, acesta este Transfăgărăşanul. 6.000 de tone de dinamita au fost folosite pentru realizarea acestuia şi 40 de vieţi au fost pierdute. Dar de deasupra arată ca şi cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de curse din lume a fost înnodata pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice", spunea acum 10 ani Jeremy Clarkson aflat la volanul unui Aston Martin.

"Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi multumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?", a mai spus Clarkson atunci. Şoseaua urcă până la o altitudine de 2.042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele.

Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lungime.