Cel mai nou muzeu din România. Ce exponate pot fi admirate la conacul celei mai mari familii de politicieni români FOTO

Cel
mai nou muzeu din România. Ce exponate pot fi admirate la conacul celei mai mari familii de politicieni români FOTO

Muzeul Brătianu poate fi vizitat gratuit timp de două săptămâni FOTO: Muzeul Naţional Brătianu

La Vila Florica de la Ştefăneşti-Argeş, locul unde s-a născut şi a trăit familia Brătienilor, se deschide pentru public, din 1 iunie, Muzeul Naţional Brătianu. Vizitarea celui mai nou muzeu din România va fi gratuită timp de două săptămâni, în baza unei programări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Muzeul Naţional Brătianu de la Vila Florica este rodul unei colaborări între Muzeul Naţional Peles, Muzeul Goleşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă a României, Biblioteca Naţională, Arhivele Diplomatice ale MAE si Arhivele Naţionale ale României. Graţie acestei colaborări a fost posibilă reconstituirea istoriei Brătienilor la Vila Florica.

Vizitarea este gratuită în perioada 1-14 iunie. După cum spune Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu, „vizitele se vor face în intervalul orar 11.00 – 14.00, de marţi până duminică, în baza unei programări telefonice la numărul 0737 147 286. Programările se fac pentru constituirea grupurilor de vizitatori, având în vedere că acestea nu pot fi, în această perioadă, mai mari de 5 persoane”.

Durata traseului de vizitare este de aproximativ o jumătate de oră. Din 15 iunie, preţul întreg al unui bilet de intrare pentru adulţi va fi de 20 lei. Pensionarii vor plăti 10 lei, iar elevii şi studenţii 5 lei.

Conacul de la Ştefăneşti poartă numele Florica în memoria primei fiice a lui Ion C Brătianu, Florica, decedată la doar 3 ani în 1865.

La Muzeu sunt 24 de obiecte ce au aparţinut familiei Brătienilor, multe dintre ele provenind de la Muzeul Goleşti. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României. La Muzeu poate fi văzut şi bastonul lui Ion C. Brătianu.

Salonul Oriental

Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Brătianu, precizează că „Exponatele au fost luate prin împrumut sau prin concesiune. Biblioteca Naţională a României a împrumutat Muzeului 1.253 de cărţi editate în perioada interbelică. Mai avem şi o donaţie de carte de la Muzeul Brăilei, domnul academician Ionel Cândea, managerul muzeului, ne-a făcut donaţia. Managerii muzeelor s-au implicat mult pentru reconstituirile de epocă”.

Bust de o tonă şi jumătate, din granit

La demisol, în fosta cramă, a fost amenajată o expoziţie temporară dedicată istoriei domeniului de la Florica - parcul, conacul, ferma şi capela. La intrarea în conac se a fost amplasat bustul lui Ion I.C. Brătianu, realizat de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Trebuie spus că bustul lui Ion I. C. Brătianu cântăreşte o tonă şi jumătate, este din granit şi a fost transportat din holul casei lui Ionel Brătianu de lângă Biserica Amzei din Capitală până la Vila Florica.

Un alt bust al lui Ion I.C. Brătianu se află în biblioteca din salonul de primire de la parter. Încăperile de la parter - salonul-fumoir, sufrageria şi salonul oriental, precum şi biroul lui Ionel Brătianu de la etajul al doilea, au fost amenajate cu mobilier de epocă, de la Muzeul Naţional Peleş. În încăperea denumită Camera Elisa Brătianu era iniţial sufrageria Vilei Florica, locul unde ei luau masa. „S-a decis ca acea cameră să fie dedicată Elisei Brătianu, ea fiind pasionată de artă populară românească. Muzeul Satului a făcut în acea cameră o expoziţie de artefacte populare”, spune Mihai Alexandrescu.

Camera Elisa Brătianu

Tot la parter, într-un circuit independent de camerele de epocă, au fost amenajate spaţiile documentare, dedicate lui Ion C. Brătianu şi Ion I.C. Brătianu. Aici sunt expuse documente, fotografii, obiecte şi informaţii despre cea mai importantă familie de politicieni români.

La primul etaj poate fi văzută biblioteca Brătienilor, iar vizitatorii pot afla mai multe informaţii despre ilustra familie vizitând spaţiile dedicate lui Vintilă, Dinu şi Gheorghe Brătianu. Tot la primul etaj puteţi vedea o expoziţie temporară despre Ion I.C. Brătianu şi rolul său în evenimentele din perioada 1916 – 1922, expoziţie realizată de către Arhivele Diplomatice. De la Arhivele Diplomatice au fost aduse mai multe manuscrise, printre care se numără Mica Înţelegere şi Constituţia de la 1923.

La etajul al II-lea al muzeului a fost reamenajat biroul lui Ion I.C. Brătianu, loc unde poate fi studiat şi arborele genealogic al familiei Brătienilor.

 

Muzeul are şi un mic cinematograf

 

De la Muzeul Naţional de Artă al României au fost aduse busturile lui Carol I, al reginei Elisabeta, busturile lui Ion şi Ionel Brătianu, tablourile înfăţişându-l pe Ion C. Brătianu, piese fără de care Muzeul Naţional Brătianu n-ar fi fost complet.

A fost amenajat şi un mic cinematograf. „Centrul Naţional al Cinematografiei ne-a dat 14 filme istorice. Vizitatorii vor putea putea filmele istorice în vechea Cameră a Războaielor de la etajul doi al Muzeului Brătianu. Din cauza regulilor de distanţare socială, în micul cinematograf vor putea intra deocamdată maximum 10 persoane”, mai adaugă Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu. 

Mii de volume şi fotografii ale Brătienilor, arse de comunişti

Biblioteca de la Muzeul Brătianu

Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară.

Cât a trăit Ionel Brătianu, nimeni nu s-a atins de biblioteca monumentală de la Florica; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci. Mii de volume au fost arse de comunişti în parcul conacului timp de mai multe săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul de la Florica mai deţineau o colecţie rară: fotografiile familiei Brătianu. Şi acestea au fost arse.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, aflat în subordinea CJ Argeş .

Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor. Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeş, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister şi Consiliul Judeţean.

Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în luna ianuarie a acestui an.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: