Ce s-a întâmplat cu Gara Regală din Curtea de Argeş după funeraliile regelui Mihai: absolut nimic. Ruina care descrie perfect impotenţa statului român

Construită la solicitarea regelui Carol I şi inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş, una dintre cele mai frumoase construcţii feroviare din România, este o ruină pe care statul român este incapabil s-o reabiliteze.

Din 1989 şi până în prezent, în Gara Regală din Curtea de Argeş nu s-a investit niciun leu. Clădirea de patrimoniu, considerată una dintre cele mai frumoase şi mai importate din punct de vedere istoric din România, a făcut obiectul multor discursuri pompoase în epoca postdecembristă.

Mulţi politicieni sau administratori locali au afirmat că starea jalnică a clădirii este o ruşine naţională care va fi „spălată“ de urgenţă. Momentul de maximă demagogie datează în decembrie 2017, la moartea regelui Mihai I al României.

Atunci, faţada clădirii a fost acoperită cu pânze gigantice, care simulează designul original al construcţiei, pentru momentul aducerii  trupului neînsufleţit al monarhului de la Bucureşti la Curtea de Argeş, cu trenul regal. Evenimentul a stârnit emoţional naţiunea română, iar autorităţile au considerat de cuviinţă să cârpească dezastrul pe ultima sută de metri. Tot atunci, s-a promis din nou, de pe cele mai înalte poziţii ale statului român, că gara va fi reparată neîntârziat.

Primarul Constantin Panţurescu, de la Curtea de Argeş, declara în decembrie 2017, înainte de funeraliile Regelui Mihai: „Am făcut demersuri la ministrul Răzvan Cuc din aprilie (n.r.- 2017). Am avut trei rânduri de discuţii. Licitaţia, pentru renovare, reabilitare, am înţeles că s-a terminat la finele lunii noiembrie. Acum, să vedem când încep lucrările“.

Tencuiala s-a luat în multe locuri FOTO Gina Grigorescu

Cinci licitaţii ratate

La aproape doi ani distanţă, gara este acoperită în continuare cu pânzele între timp deteriorate, iar CFR SA n-a reuşit să găsească un constructor care să reabiliteze gara. Au avut loc cinci licitaţii între timp pentru acordarea proiectului de reparaţie. La patru dintre proceduri nu s-a prezentat nimeni. Ultima licitaţie a avut loc în ianuarie 2019.

„A fost depusă o ofertă. Valoarea estimată fără TVA a fost de 65.500 lei. Având în vedere că ofertantul nu a depus garanţia de participare, declaraţia privind conflictul de interese, propunerea tehnică, oferta a fost respinsă“, a comunicat Roberta Cătănescu, specialist pentru Relaţii Publice în cadrul CFR SA.

Procedura de licitaţie pentru atribuirea contractului va fi reluată „după aprobarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri proprii pe anul 2019“, au mai transmis reprezentanţii CFR, fără a preciza şi când va avea loc acest eveniment.

Între timp, mare parte din tencuială a căzut deja şi în multe locuri se pot vedea cărămizile montate acum mai bine de 120 de ani. De asemenea, în locul geamurilor sparte au fost puse bucăţi de plastic sau de carton. Peronul gării s-a deteriorat aproape în totalitate.

„Nu există firme specializate“

Specialiştii în clădirile de patrimoniu spun că situaţia este tristă în general. „Am făcut în acest an un control la toate gările de pe traseul regal Piteşti - Curtea de Argeş. Toate sunt într-o stare deplorabilă. Am informat, în acest sens, SNCFR. Cei de la SNCFR n-au făcut nimic pentru reabilitarea gării regale. Punctul lor de vedere este că fiind lucrarea oarecum complicată, cu menţinerea elementelor de arhitectură, nu există firme specializare care să liciteze. Este o mare problemă absenţa unor firme specializate pentru a reabilita clădiri de patrimoniu precum gara din Curtea de Argeş“, a declarat Cristian Cocea, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.

Primăria Curtea de Argeş a trimis în ultimii trei ani documentaţii la SNCFR, cerând ca gara să-i fie dată în administrare, cu asigurarea de a păstra destinaţia clădirii, dar şi cu promisiunea refacerii acesteia. Replica autorităţilor din Capitală a fost aceea că pentru acest transfer ar fi necesară o hotărâre de Guvern.

Construită într-un singur an

Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. Gara regală a fost construită la dorinţa lui Carol I, care se îndrăgostise de zona Curtea de Argeş şi stabilise ca loc de veci al familiei sale Catedrala Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Planurile gării i-au aparţinut arhitectului francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş.

Parlamentul României aprobase în 1885 construirea a nouă linii de cale ferată în ţară, printre care se găsea şi aceea care urma să lege Piteştiul de Curtea de Argeş. Materializarea proiectului a întârziat însă din lipsa de bani. Decretul Regal nr. 1050/29 martie 1895 declara însă gara de utilitate publică şi lucrurile au început să se mişte din loc. Construcţia gării s-au încheiat în mai puţin de un an, iar inaugurarea s-a făcut pe 27 noiembrie 1898. Costurile de construcţie au însumat 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. Pe traseul Piteşti-Curtea de Argeş şi retur circulă zilnic, în momentul de faţă, şase trenuri.