Cauzele preliminare, anonimizate de Curtea de Justiţie a UE în anumite situaţii. Când şi cum se folosesc iniţiale care n-au legătură cu numele reale

Cauzele preliminare, anonimizate de Curtea de Justiţie a UE în anumite situaţii. Când şi cum se folosesc iniţiale care n-au legătură cu numele reale

Sursă foto: Pagina Europeană

Odată cu intrarea în vigoare a noului regulament general privind protecţia datelor cu caracter personal, Curtea de Justiţie a UE a procedat la consolidarea protecţiei datelor persoanelor fizice în cadrul publicaţiilor privitoare la cauzele preliminare. De luna aceasta, sunt înlocuite cu iniţiale, în toate documentele publicate, numele persoanelor fizice implicate în cauzele preliminare.

„Curtea se raliază tendinţei, observată în cadrul statelor membre, de consolidare a protecţiei datelor cu caracter personal într-un context marcat de multiplicarea mijloacelor de căutare şi de difuzare. Jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie reflectă de altfel această tendinţă printr-un număr crescut de hotărâri pronunţate în acest domeniu, asupra unor chestiuni precum dreptul la eliminare a unor linkuri din lista de rezultate a motoarelor de căutare, validitatea deciziei Comisiei prin care s-a constatat că Statele Unite asigură un nivel de protecţie adecvat pentru datele cu caracter personal transferate, validitatea Acordului PNR (Passenger Name Record data) dintre Uniunea Europeană şi Canada, răspunderea administratorilor de pagini pentru fani Facebook sau legalitatea păstrării datelor cu caracter personal de către prestatorii de servicii de comunicaţii electronice”, explică avocatul Raluca Cârstea legal-land.ro, citând un comunicat al Curţii de Justiţie

Aşadar, Curtea de Justiţie a UE a decis, pentru orice cauză preliminară introdusă începând cu 1 iulie 2018, înlocuirea cu iniţiale, în toate documentele sale publicate, a numelor persoanelor fizice implicate în cauză. Totodată, orice element complementar susceptibil să permită identificarea persoanelor în cauză va fi suprimat.

Măsura, care nu priveşte şi persoanele juridice, în privinţa cărora Curtea de Justiţie menţine posibilitatea de a deroga în cazul unei cereri exprese a unei părţi sau dacă circumstanţele deosebite ale cauzei justifică acest lucru, se va aplica tuturor publicaţiilor care intervin în cadrul examinării cauzei, de la introducerea sa până la finalizarea sa (comunicări în Jurnalul Oficial, concluzii, hotărâri etc.), precum şi denumirii cauzei.

 Fiecare dintre aceste cauze va primi, prin grija Curţii, o denumire uzuală potrivit următoarelor modalităţi:

    „Atunci când părţile cauzei sunt doar persoane fizice, numele cauzei va consta în două iniţiale reprezentând prenumele şi numele reclamantului, dar diferite de prenumele şi de numele reale ale acestei părţi. Pentru a evita multiplicarea unor cauze care poartă aceleaşi iniţiale (posibilitatea combinării literelor nefiind infinită), Curtea va adăuga la aceste două iniţiale un element distinctiv, între paranteze. Acest element suplimentar se va putea referi la numele unei persoane juridice care, fără să fie parte în litigiu, este citată sau vizată de cauză ori la obiectul sau la miza litigiului. Această din urmă metodă a fost utilizată, de exemplu, în Hotărârea recentă a Curţii din 26 iunie 2018 în cauza C-451/16, MB (Schimbare de gen şi pensie pentru limită de vârstă)”, mai  arată avocatul Raluca Cârstea legal-land.ro.
    
Când părţile cauzei sunt atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, numele cauzei va corespunde numelui uneia dintre persoanele juridice. 

„Cu toate acestea, atunci când este vorba despre o autoritate publică care are în mod regulat calitatea de parte în faţa Curţii de Justiţie (de exemplu, „ministrul de finanţe”), se va adăuga de asemenea un element distinctiv la numele cauzei”, explică specialistul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările