Când devin periculoşi pentru organism radicalii liberi. De ce nu trebuie să-i eliminăm complet şi cum putem să le contracarăm efectele nocive

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Radicalii liberi sunt aproape unanim consideraţi factori răspunzători de favorizarea apariţiei unor boli grave. Mai puţin se vorbeşte despre acţiunile lor benefice, ce-i drept, mai puţine decât cele nocive, dar care nu trebuie trecute cu vederea. Ţinta noastră, spun specialiştii, nu trebuie să fie eliminarea completă a radicalilor liberi, ci menţinerea unui echilibru între producţia şi neutralizarea lor.

“Radicalii liberi sunt molecule care conţin electroni impari, ce au pierdut un electron şi au devenit  instabile. Atunci când întâlnesc o moleculă stabilă, radicalii liberi caută să extragă de la aceasta un alt electron pereche pentru electronul său impar, tocmai pentru a se stabiliza. Molecule afectate vor deveni, la rândul lor instabile şi vor căuta să-şi adauge electronul lipsă, luându-l de la o altă moleculă  şamd. Tot acest proces care pare a nu se mai termina, poartă denumirea de reacţie chimică în lanţ”, explică, pentru Adevărul, specialistul în stil de viaţă sănătos, Anca Tene, cofondator al programelor Green Therapy.

Radicalii liberi, consideraţi de cei mai mulţi dintre noi duşmanii sănătăţii au însă şi un rol pozitiv. ”La nivel fiziologic, radicalii liberi au şi acţiune benefică asupra organismului uman, pentru că ajută la păstrarea homeostaziei organismului, acţionând ca transductori de semnal. Ajută la producerea unor hormoni, ca de exemplu tiroxină, dar şi la distrugerea unor  tipuri de bacterii şi patogeni încapsulaţi. Aşadar acest rol al lor nu trebuie subestimat. Este bine să reţinem că radicalii liberi devin dăunători doar dacă sunt prezenţi în exces”, mai spune specialistul.

Fumatul, stresul, alcoolul în exces, drogurile strică echilibrul

Există o serie de factori generatori de radicali liberi - pro-oxidanţi, care nu fac altceva decât să genereze dereglarea acestui echilibru prin favorizarea înmulţirii în exces a respectivelor molecule.

“Radiaţiile –  RUV, CT, PET-CT, radioterapia, radiografiile, exploziile atomice, precum şi  radiaţiile generate de ecranul PC-ului, TV-ului, de cuptoarele cu microunde, de telefoane şi chiar de folosirea solarului fără discernământ sunt factori pro-oxidanţi care stau la baza acestui efect. La fel şi ingestia de metale grele sau de tranziţie (Mercur, Plumb etc), fumatul, stresul, alcoolul în exces, drogurile, activitatea fizică intempestivă, consumul îndelungat de de alimente prăjite sau la grătar, consumul de alimente  afumate, expirate sau râncede. Uleiurile rafinate, margarinele şi produsele de origine animală consumate în exces au şi ele acest efect de alterare a echilibrului în favoarea înmulţirii în exces a radicalilor liberi”, explică Anca Tene.

 Ideal este un echilibru între producţia şi neutralizarea lo

Lista factorilor generator de radicali liberi enumerată de specialist este însă mult mai lungă şi include medicamentele de sinteză, citostaticele, solvenţii industriali, ierbicidele, pesticidele şi nu numai.  

“Practic, în prezenţa factorilor amintiţi, nivelul de radicali liberi ajunge să-l depăşească pe cel al antioxidanţilor, iar în aceste condiţii se produce fenomenul de „stres oxidativ”. Cum, din punct de vedere chimic şi biochimic radicalii liberi sunt foarte activi şi foarte agresivi, în ciuda duratei foarte scurte de viaţă (de ordinul milionimilor de secundă), pentru că au o capacitatea unică de a se înmulţi, ei pot  ajunge să distrugă totul în calea lor, ducând până la alterarea ADN –ului”, mai spune specialistul în stil de viaţă sănătos.

Prevenirea si contracararea unor asemenea efecte se face prin creşterea aportului de antioxidanţi. Iată care sunt cei mai importanţi compuşi naturali care au puterea de a diminua sau anihila efectele toxice, protejând organismul de influenţa nefastă a radicalilor liberi: resveratrolul (în fructe şi legume de culoarea mov închis spre negru, precum strugurii negri, afinele, murele, etc), licopenul (în fructe şi legume de culoare roşie: roşiile - însă acestea în stare crudă se absorb doar 5%, activarea fiind favoriată doar în mediu gras, bulionul, sucul de roşii), betacarotenul (în fructele şi legumele de culoare galben – portocaliu: morcov, dovleac, etc), luteina (în varză roşie, dar şi în salată, praz, broccoli, spanac, mazăre,) vitamina C – măceşe, coacăze, pătrunjel, varză, salată, hrean, tarhon, mărar, citrice), vitamina E (uleiuri de in, măsline, cătină, în nuci, alune, migdale, caju sau în leguminoase, linte, bob, fasole, năut), coenzima Q10, zincul, seleniul, cromul, manganul, glutationul, acidul lipoic şi nu numai. 

Condimentele au, de asemenea, un nivel antioxidant foarte ridicat chiar dacă sunt consumate în cantităţi mici, ca şi alte produse pe care nu e nevoie să le ingerăm în porţii mari pentru a ne bucura de efectele lor benefice. Scorţişoara, cuişoarele, pudra de roşcove, polenul sunt doar câteva exemple de alimente cu putere antioxidantă foarte mare. 

“Un consum ridicat de antioxidanţi , mai exact o dietă, bogată în legume, fructe, cereale, nuci, este, de fapt, cel mai important şi la îndemână mod de a preveni apariţia tuturor bolilor cronice/degenerative – bolile moderne datorate stilului de viaţă actual. De reţinut însă că nu urmărim eliminarea completă a radicalilor liberi, ci menţinerea unui echilibru între producţia şi neutralizarea lor pentru prevenirea declanşării unor boli grave”, încheie specialistul.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite