Arpechim renaşte sub aripa Oltchim. Fost director: „O repornire a rafinăriei creează 30.000 de locuri de muncă“

Rafinăria Arpechim a fost închisă în 2011 din raţiuni economice FOTO: Mediafax

Închisă în 2011 din raţiuni economice, rafinăria Arpechim Piteşti, pe vremuri una dintre cele mai mari din ţară (cu aproximativ 8.000 de angajaţi), are şanse de repornire, fie şi parţială. Ce cred specialiştii aflaţi din materialul de mai jos.

La sfârşitul lunii ianuarie, Ministerul Economiei a primit patru oferte neangajante pentru preluarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, unele dintre ele din partea unor companii care s-au interesat de-a lungul timpului de privatizarea societăţii.

În total, au fost scoase la vânzare nouă pachete de active, inclusiv Divizia Petrochimică Bradu, aceasta din urmă fiind de fapt divizia petrochimică din cadrul rafinăriei Arpechim Piteşti, divizie cumpărată în 2009 de către Oltchim pentru 13 milioane de euro de la OMV Petrom. În 2009, Oltchim a cumpărat divizia petrochimică din cadrul rafinăriei Arpechim pentru 13 milioane de euro.

Printre investitorii care şi-au manifestat deja public interesul pentru combinatul vâlcean şi pentru Divizia Petrochimică Bradu se numără Chimcomplex Borzeşti, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC (acţionar minoritar semnificativ al Oltchim). Conform procedurii de vânzare primită de investitori, după etapa depunerii ofertelor neangajante, cei care se vor califica vor trebui să fie pregătiţi să depună ofertele angajante până la sfârşitul lunii februarie.

Oltchim a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013, după privatizarea eşuată cu Dan Diaconescu din 2012. Statul, care deţine 54,8% din acţiunile companiei, a mai încercat privatizarea Oltchim, dar fără succes.

Dacă divizia petrochimică a Arpechim a fost vândută, în schimb rafinăria de la Piteşti a rămas la OMV Petrom, conducerea companiei anunţând de mai multe ori intenţia de a dezafecta unele instalaţii şi de a amenaja un depozit de carburanţi pe platforma fostei rafinării. În 2016, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, afirma că în cazul în care ar dori să redeschidă Arpechim, OMV Petrom ar trebui să investească mai multe sute de milioane de euro.

 „O eventuală repornire a Arpechim ar dura patru minimum luni”

Fost director general al Arpechim Piteşti şi al Companiei Române de Petrol, Mihai Georgescu spune că „o eventuală repornire a Arpechim ar dura minimum patru luni. Ar fi două variante aici. Prima ar fi varianta cu repornirea pe partea de petrochimie, care ar fi mai scumpă, deoarece ar implica asigurarea materiei prime de la alte rafinării şi costurile de transport. A doua variantă ar fi repornirea rafinăriei. În orice caz, printr-o repornire a Arpechim s-ar crea 20-30.000 de locuri de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte industria pe orizontală. Eu sunt optimist. În ultimii ani am trimis mai multe adrese împreună cu Academia de Ştiinţe Tehnice, adrese ce conţin soluţii de repornire a Arpechim, fie în totalitate, fie parţial cu rafinăria. Iar la sfârşitul lunii ianuarie am primit un răspuns de la Ministerul Economiei, primul din ultimii ani. O să îl luăm în evidenţă. ”

Iată şi ce scrie în răspunsul venit de la Ministerul Economiei, în fapt de la Bogdan Andronic, preşedintele Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului: „Analiza efectuată şi multitudinea de argumente expuse în vederea susţinerii reorganizării Societăţii Oltchim S.A. şi relansării activităţilor complexe care pot fi derulate de către actuala Oltchim S.A. (include activul Divizia Petrochimică Bradu) împreună cu activul Rafinăria Arpechim, care in prezent aparline Societăţii Petrom S.A., cu capital majoritar privat şi la care acţionarul Ministerul Economiei, în numele statului, mai deţine doar o participaţie minoritară, ar putea fi luate în considerare de către Ministerul Economiei în calitate de acţionar majoritar, în numele statului, la Societatea Orltchim S.A., dacă Oltchim S.A. va ieşi din procedura insolvenţei.”

Marius Pîrvu, directorul direcţiei petrochimice Oltchim: „Dacă există un capital necesar, sunt şanse de repornire. Depinde ce îşi doreşte viitorul investitor”

Referitor la şansele de repornire ale Arpechim Piteşti, Marius Pîrvu, directorul Direcţiei Petrochimice Oltchim a declarat pentru Adevărul: „Din păcate nu vă pot oferi prea multe amănunte despre ce se întâmplă acum în procesul de privatizare pentru că nu le ştiu, toate procedurile şi informaţiile aferente fiind gestionate de adminstratorii judiciari şi Ministerul Economiei. Este un plan de reorganizare. Activele sunt conservate. Dacă există un capital necesar, sunt şanse de repornire la Arpechim. Depinde ce îşi doreşte viitorul investitor. Eu rămân optimist şi sper că se vor găsi soluţii în acst sens. La ora actuală, la Divizia Petrochimică Bradu mai sunt 110 angajaţi”.

Rafinăria Arpechim avea o capacitate de 3,5 milioane de tone pe an

Rafinăria Arpechim de la Piteşti, una dintre cele mai mari din România, a fost închisă definitiv în anul 2011, din raţiuni economice, în urma unei decizii luate de Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom.

Amplasată la sud de municipiul Piteşti, rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic.

Prima instalaţie a fost inaugurată în anul 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajaţi.

După 1990, rafinăria de la Piteşti a aparţinut, pe rând, de regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol şi de Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV.

În anul 2006, în urma unei investiţii de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Piteşti a fost inaugurată o instalaţie care permitea obţinerea de carburanţi cu conţinut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În acelaşi an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de ţiţei.

La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariaţi. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunţat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului.

În ianuarie 2010, societatea Oltchim din Râmnicu Vâlcea anunţa că a finalizat procedura de achiziţie de la OMV Petrom SA a activelor petrochimiei din cadrul Arpechim Piteşti. Noua entitate a primit numele de Divizia Petrochimică Bradu.

Pe 24 martie 2011, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaţilor ce vor fi disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, circa 10 milioane de euro.

Conform unui comunicat al companiei petroliere de la acea vreme, decizia a fost luată din raţiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale — rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare, cu un necesar ridicat de investiţii. La acel moment erau necesare investiţii de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condiţiile în care marja de rafinare nu permitea funcţionarea economică a unităţii.

După anunţul închiderii rafinăriei, în spaţiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situaţiei. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziţionarea ei de către stat, în perspective revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat.

A devenit însă o certitudine, în următoarea perioadă, disponibilizarea majorităţii celor peste 600 de salariaţi care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim.

La începutul anului 2013, OMV Petrom anunţa că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obţine autorizarea de demolare, în condiţiile în care nu va exista niciun cumpărător. După câteva luni, directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe, declara că o parte dintre instalaţiile de la Arpechim vor fi operate în continuare ca depozit.