ANALIZĂ Tratamentul anticancer complet şi fără efecte secundare: utopie sau realitate?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Celule canceroase divizându-se
Celule canceroase divizându-se

La sfârşitul lui ianuarie 2019, făcea ocolul lumii ştirea potrivit căreia doi cercetători israelieni ar fi descoperit tratamentul complet pentru cancer. Legat de tratamentele inovative pentru cancer şi de posibilitatea sau imposibilitatea unui asemenea tratament, am vorbit cu unul dintre cercetătorii israelieni şi cu experţi de pe glob, inclusiv cu un laureat al Nobelului şi cu românul care a inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii.

Denumit „MuTaTo“ (multi-target toxin) şi dezvoltat de compania Accelerated Evolution Biotechnologies Ltd. (AEBi), leacul anunţat la sfârşitul lunii ianuarie 2019 de către cercetătorii israelieni ar urma să atace celulele canceroase cu mai multe tipuri de substanţe simultan. Acest lucru ar urma să scadă riscul de adaptare la tratament prin mutaţii ale celulelor canceroase, care l-ar face ineficient. Aşadar, noul tratament descoperit de cercetătorii israelieni promite un tratament oncologic complet şi definitiv. Dr. Ilan Morad este cercetător şi CEO al companiei AEBi din anul 2000. Doctor în biologie moleculară, biochimie şi chimie organică, titlu obţinut în 1992 la Universitatea din Tel Avid, Ilan Morad lucrează în domeniul biologiei moleculare şi biochimiei din 1984.

Conform cercetătorilor israelieni, acest tratament va utiliza o schemă care combină utilizarea peptidelor anticancerigene care ţintesc fiecare celulă oncogenă şi a unei toxine care suprimă aceste celule.

„Produse prea bune ca să fie adevărate“

Anunţul făcut de cercetătorii israelieni a stârnit însă şi destule comentarii negative, nu puţine fiind vocile care susţin că acest tratament complet ar fi de fapt imposibil. Cel mai vehement este neurologul Steven Novella de la Universitatea Yale, care spune că afirmaţia potrivit căreia ar urma să fie creat un tratament pentru toate tipurile de cancer este una căreia nu ar trebui să i se dea crezare, asta şi deoarece „cancerul nu este o singură boală, ci o categorie ce include mai multe boli legate. Nu există un singur tratament eficient pentru toate tipurile de cancer. Aceste produse aşa-zis perfecte ce sunt anunţate par pur şi simplu prea bune ca să fie adevărate. E mai bine să fim sceptici“. Tot profesorul Steven Novella spune că ideea utilizării peptidelor anticancerigene nu e una nouă, datând de 18 ani şi făcându-se cercetări în acest sens în laboratoare de pe tot globul.

Pentru a avea toate datele, „Weekend Adevărul“ a stat mai întâi de vorbă cu doctorul Ilan Morad, unul dintre cei doi cercetători israelieni care lucrează  pentru a dezvolta viitorul tratament despre care spune că va putea fi folosit pentru orice tip de cancer. „Am început în 2015 să dezvoltăm acest proiect. Suntem doi cercetători care lucrează la acest proiect de aproape patru ani“, a declarat specialistul.

Tratamentul israelian ar putea fi mai ieftin decât cel cu anticorpi

În 2018, o echipă de oameni de ştiinţă a câştigat Premiul Nobel pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar, descoperire ce se bazează pe capacitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin intermediul unor mecanisme ce au la bază nişte proteine, pentru producerea de anticorpi terapeutici. AEBi face ceva similar, lucrând însă cu peptide. L-am întrebat pe dr. Ilan Morad care sunt avantajele peptidelor comparativ cu anticorpii terapeutici în tratamentul anticancer pe care îl dezvoltă: „Peptidele sunt mult mai mici decât anticorpii terapeutici. Tocmai de aceea sunt mai ieftine, mai uşor de sintetizat, nu sunt predispuse să producă un răspuns autoimun, iar reglarea lor este mai uşoară decât a proteinelor“. 

Ilan Morad spune că acest tratament va fi disponibil pentru orice tip de cancer şi că bugetul cu care a lucrat a fost unul foarte mic: „Fiecare pacient va primi tratamentul adaptat cel mai bine pentru fiecare tip de cancer. Concret, schema de tratament va fi adaptată pentru fiecare pacient, în funcţie de tipul de cancer de care suferă“.

Ilan Morad declara în luna ianuarie şi că viitorul tratament „complet“ pentru cancer va avea efecte secundare minime sau nu va avea deloc. Cum ar putea fi acest lucru posibil? „MuTaTo este un tratament mult mai specific pentru celulele canceroase comparativ cu alte tipuri de celule, fapt ce va duce la reducerea spre minimum a efectelor secundare“, a declarat Ilan Morad.

L-am întrebat pe cercetătorul israelian cum comentează criticile specialiştilor, potrivit cărora nu poate să existe un singur tratament pentru toate tipurile de cancer, deoarece „cancerul nu este o singură boală, ci o categorie ce include mai multe boli legate“.

Iată cum comentează Ilan Morad afirmaţiile sceptice: „Dacă ar fi ascultat vreunul dintre interviurile mele, acei specialişti ar fi aflat că vorbim despre medicaţie personalizată. Fiecare pacient va primi un tratament MuTaTo ce se va potrivi exact tipului său de cancer. Setul de medicamente MuTaTo este mai specific pentru fiecare tip de cancer în parte decât orice medicament care este folosit la ora actuală“.

ilan morad

Tasuku Honjo, premiul Nobel pentru Medicină 2018: „Imunoterapia va rămâne cea mai promiţătoare armă în lupta anticancer“

tasuku honjo nobel 02

Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2018 tocmai pentru descoperiri revoluţionare în lupta împotriva cancerului, profesorul japonez Tasuku Honjo a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“. Născut pe 27 ianuarie 1942 la Kyoto, Tasuku Honjo (77 de ani) şi-a luat doctoratul în Medicină la doar 33 de ani la Universitatea din Kyoto. Cu o experienţă de aproape 50 de ani în genetică şi imunologie, Tasuku Honjo a lucrat şi a predat în Statele Unite ale Americii şi în Japonia. În prezent, este director general adjunct şi profesor la Institutul universitar pentru studii avansate din Kyoto şi profesor la Universitatea din Kyoto.

Omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo şi cercetătorul american James P. Allison au câştigat Premiul Nobel pentru Medicină 2018 „pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ“, un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului în faţa cancerului. Descoperirile laureaţilor Nobel se bazează pe capacitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin intermediul unor mecanisme ce au la bază anumite proteine.

Concret, imunologul japonez Tasuku Honjo a primit premiul Nobel pentru Medicină 2018 pentru descoperirea unei proteine de la nivelul celulelor sistemului imunitar care are rolul de frânare a acţiunii acestora. Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit a fi foarte eficiente în lupta împotriva cancerului. Prin stimularea capacităţii sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase, cei doi cercetători au impus noi principii în terapia anticancer, au apreciat reprezentanţii Comitetului Nobel.

„Weekend Adevărul“: Doi cercetători de la o companie din Israel susţin că lucrează la un tratament complet pentru cancer, tratament care ar fi gata în aproximativ un an. Cât este utopie şi cât este realitate legat de posibilitatea unui tratament complet pentru cancer în opinia dumneavoastră?

Prof. dr. Tasuku Honjo: Cred că până la urmă cancerul va fi învins. Însă nu vă pot spune cât va dura, sper că în acest secol se va găsi o soluţie. Nu pot spune că se va găsi un tratament complet, însă sunt sigur că în viitor vom putea vindeca în totalitate pacienţi cu diferite tipuri de cancer.

De ce este foarte dificil să avem un tratament complet pentru cancer?

Sunt multe motive. Primul ar fi următorul: cancerul nu este o singură boală, sunt motive multiple pentru care o celulă devine tumoare. Şi numeroasele studii care au utilizat doar chimioterapiei au eşuat, şi asta deoarece cancerul are ţinte specifice. Iar tumorile suferă mutaţii tot timpul. Şi chiar dacă găseşti un medicament bun pentru celulele tumorale specifice, acestea suferă mutaţii şi de aceea rezultatul este un eşec. Acum dezvoltăm celule imune care să recunoască tumorile drept ceva diferit de celulele normale ale corpului. Şi aceste celule imune atacă tumorile. Însă, chiar dacă avem succes în ceea ce priveşte bolile infecţioase, încă sunt oameni care suferă de infecţii cu virusuri şi multe altele. Corpul fiecărui individ are o putere imunitară diferită, lucru greu de abordat. Imunoterapia noastră actuală este eficientă doar într-un procent limitat – 30 şi ceva la sută din bolnavii de cancer beneficiază de ea. Şi încă trebuie să îmbunătăţim această imunoterapie. Problema e legată de potenţialul puterii imune a fiecărui individ.

În opinia dumneavoastră, care este cea mai importantă descoperire în lupta împotriva cancerului?

Până acum, imunoterapia este cu siguranţă cea mai eficientă şi cea mai bună descoperire. Mult timp, nu a existat un tratament pentru cancer cu eficienţă clară, recuperare completă şi fără recidive. Însă avem în literatura de specialitate documentate cazuri clare şi concrete de vindecare cu ajutorul imunoterapiei, cazuri în care cancerul nu a revenit.

Aţi primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru că aţi descoperit receptorul inhibitor PD-1 de pe suprafaţa limfocitelor T şi a anticorpilor monoclonali care blochează acest receptor şi astfel permite limfocitelor T să atace celulele canceroase. Această descoperire a deschis practic un nou front în lupta împotriva cancerului, un front concentrat pe utilizarea sistemului natural de apărare. Cum ar putea sistemul natural de apărare al corpului să aibă un rol-cheie în lupta împotriva cancerului?

Motivul principal este următorul: celulele canceroase acumulează modificări în ADN-ul lor, divizându-se continuu. Sistemul imunitar recunoaşte aceste modificări ca fiind ceva diferit de celulele naturale ale corpului nostru şi de aceea sistemul nostru imunitar poate ataca respectivele celule.

„În 5 ani, scenariul de luptă anticancer se va schimba“

tasuku honjo nobel 01

Cât va dura până vom vedea schimbări rapide în tratarea cancerului?

Este greu de făcut predicţii, mai ales în acest domeniu. Însă, în prezent, sunt mii de studii clinice care folosesc imunoterapia anticancer împreună cu terapia combinată. Şi cu siguranţă aceste studii vor da rezultate spectaculoase în viitorul apropiat. Nu ştiu, probabil că se va întâmpla în aproximativ cinci ani. Şi acest lucru va schimba scenariul de luptă împotriva cancerului.

Cum vedeţi în viitor evoluţia tratamentului ce ajută sistemul imunitar să atace cancerul?

Opinia mea este că imunoterapia se va dezvolta constant şi va rămâne cea mai promiţătoare. Dar puterea imună este influenţată de mulţi factori. De exemplu, o cercetătoare româncă din Japonia, care acum are laboratorul ei, sistemul imunitar se află în strânsă legătură cu microbiomul din intestine (n.r. – flora intestinală). Aşadar, sistemul imunitar se manifestă prin intermediul multor altor sisteme din organismul uman. Aşa că este foarte important să abordăm întregul corp pentru a lupta împotriva cancerului, inclusv microbiomul intestinal.

În opinia dumneavoastră, care sunt şansele în anii următori ca o companie să dezvolte un tratament complet pentru toate tipurile de cancer, tratament fără efecte secundare şi disponibil pe tot globul la un preţ rezonabil?

Este cea mai dificilă întrebare pe care mi-aţi pus-o. Nu pot să spun când şi cât de devreme va fi posibil un asemenea tratament. Însă cred că sunt speranţe în acest sens. Iar preţul este o altă problemă, va dura şi până ce preţul pentru un asemenea tratament o să scadă. Şi vă dau aici exemplul antibioticelor: când au fost descoperite, erau foarte, foarte scumpe. Şi acum, antibioticele au un preţ cât se poate de rezonabil. La început, toate medicamentele noi sunt scumpe, după care preţul lor scade. Şi cred că la fel se va întâmpla şi cu preţul imunoterapiei.

Prof. dr. Adrian Bot, românul care a inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii oncologice din lume: „Următorul deceniu va fi cel al luptei cu succes împotriva cancerului“

adrian bot cu premiul galien

Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara şi doctor în medicină şi ştiinţe biomedicale la New York University – Mount Sinai School of Medicine, Adrian Bot a inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii oncologice din lume şi, în noiembrie 2018, a primit prestigiosul premiu Galien, echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în America. Adrian Bot a vorbit pentru „Weekend Adevărul“ despre imunoterapia revoluţionară inventată de el, precum şi despre şansele unui tratamentul „complet“ al cancerului. Adrian Bot a emigrat în America în 1994. După ce şi-a luat doctoratul la New York, a lucrat între 1998 şi 2002 în San Diego, unul dintre cele mai mari centre din lume în domeniile biotehnologiei şi ştiinţelor biologice. De la cercetător, a fost promovat ca director de cercetare. În paralel, a lucrat pe post de cercetător la „Scripps Research Institute“, unul dintre cele mai mari şi importante institute de cercetare din lume. Printre altele, acolo a avut şansa să îl cunoască pe regretatul George Emil Palade, decan la Universitatea din San Diego şi laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie în 1974.

Între 2002 şi 2011, Adrian Bot şi-a continuat cariera la o companie nouă şi dinamică, în regiunea Los Angeles, MannKind Corporation. Acolo a început ca director de cercetare şi a continuat ca senior director şi apoi, vicepreşedinte de cercetare, conducând divizia de cercetare şi dezvoltare de noi vaccinuri împotriva cancerului. Între timp, o tehnologie superioară de programare genetică a sistemului imunitar a fost dezvoltată de o nouă companie, Kite Pharma, în Los Angeles. Aici a fost cooptat să facă parte din conducerea companiei, în 2011,  fiind vicepreşedinte pentru medicină translaţională. Tratamentul inventat de echipa pe care o conduce în America dă rezultate impresionante în leucemie: unul din doi pacienţi sunt vindecaţi după o singură cură. Acum doi ani, fotografia-portret a lui Adrian Bot a fost afişată în Time Square din New York, asta după ce terapia cu celule îmbunătăţite genetic a trecut de toate testele FDA (Food and Drug Administration – autoritatea de control al alimentelor din medicamentelor din SUA).

„Weekend Adevărul“: La sfârşitul lunii ianuarie, o companie din Israel – AEBi – a anunţat că lucrează la un tratament complet pentru cancer, care va fi dezvoltat în aproximativ un an şi despre care specialiştii din Israel spun că nu va avea deloc reacţii secundare sau va avea reacţii secundare minime. Anunţul a stârnit, fireşte, multe reacţii şi destul scepticism. Care este opinia dumneavoastră legat de posibilitarea realizării unui tratament complet pentru cancer?

Prof. dr. Adrian Bot: În general, categoria terapiei pe care o numim „immunotherapy“ oferă în principiu posibilitatea de a crea contextul necesar pentru eliminarea ultimei celule canceroase din corp, în cadrul unui proces malign bine definit. Acest lucru pentru că celulele imune au capacitatea de a circula în organism şi de a recunoaşte şi elimina celule străine sau bolnave. Aici intervine însă şi problema: un proces canceros trebuie cunoscut la nivel molecular suficient pentru a folosi informaţia şi a echipa sau programa sistemul imunitar în aşa fel încît celulele imune să îşi facă treaba cu eficienţă. Fiecare tip de cancer şi chiar fiecare pacient trebuie analizat şi terapia – personalizată. Principiul cheie – broască de cheie. Lumea ştiinţifică şi medicală a primit cu un entuziasm fără precedent în cariera mea dezvoltarea primelor terapii imune/genetice (CAR T) pentru cancer, nu numai prin prisma rezultatelor în leucemii şi limfom, accesul rapid în spaţiul comercial, dar şi pentru ceea ce reprezintă: începutul unui drum extraordinar în medicina moleculară. Parafrazând o mare personalitate, vedem „sfârşitul începutului“ în lupta împotriva cancerului. Cu toate acestea, este foarte mult „hype“, desigur, alimentat şi de dorinţa şi de entuziasmul micilor şi marilor întreprinzători în domeniu, angajaţi într-o luptă acerbă. De aceea, eu sfătuiesc întotdeauna să se considere nivelul de evidenţă: cel maxim este dat de studii mari, cu rezultate, şi produse aprobate de agenţii serioase cum ar fi FDA (n.r. – autoritatea americană pentru aprobarea şi controlul medicamentlor) şi EMA (n.r. – autoritatea europeană pentru aprobarea şi controlul medicamentelor). Următorul nivel este cel oferit de studii clinice mai mici, dar cu rezultate pozitive. Nivelul cel mai de jos este cel al unor concepte interesante, dar cu evidenţă minimă la om.

Aţi inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii oncologice din lume şi aţi primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în America. Tratamentul inventat de echipa pe care o conduceţi dă rezultate uluitoare în leucemie, unde unul din doi pacienţi sunt vindecaţi după o singură cură. Cum este posibilă o asemenea eficienţă?

Este un tratament „viu“. O celulă imună reprogramată genetic pentru a recunoaşte o celulă canceroasă şi a o elimina este capabilă să afecteze procesul tumoral, iar în cazul în care toate celulele tumorale prezintă antigenul corespunzător, totate celulele canceroase pot fi eliminate. Acest lucru duce la remisiunea completă. Pentru demonstrarea efectivă, cu nivel maxim de evidenţă, a principiului că programarea genetică a sistemului imun poate să fie folosită în lupta împotriva cancerului, Yescarta a primit cea mai înaltă distincţie în domeniul nostru. Această distincţie a fost împărţită cu un tratament similar dezvoltat în paralel de competitorul nostru, Novartis. În cadrul Kite, eu conduc o echipă de cercetare şi dezvoltare care a fost instrumentată împreună cu alte echipe în dezvoltarea lui Yescarta – leucemii şi limfoame, precum şi în procesul de avansare a altor tratamente asemănătoare pentru alte cancere. 

O singură administrare şi apoi vindecare

Care sunt principalele avantaje ale Yescarta?

Eficacitatea şi posibilitatea de a produce remisiunea completă, durabilă – aşa-numita functional cure – în proporţie destul de mare, chiar în stadiu avansat, în limfoame şi leucemii. De asemenea, un  mare avantaj este faptul că se administrează o singură dată.

Deocamdată, procedura Yescarta este una costisitoare, ajungând la 400.000 de dolari. Care sunt şansele să scadă costurile acestei imunoterapii în următorii ani?

Costul trebuie interpretat prin faptul că procedeul este, de fapt, la fel de elaborat ca şi transplantul de măduvă osoasă. În SUA şi în anumite ţări europene, tratamentul este acoperit, pentru că are potenţial curativ. La fel ca şi transplantul de măduvă, dar cu rezultate superioare. Costul acestui tip de tratament va scădea datorită faptului că automatizăm procesul de manufacturare. Următoarele generaţii de celule limfocitare ar putea să fie semisintetice şi, eventual, artificiale.

 În câte ţări a ajuns Yescarta până acum şi când va fi tratamentul disponibil şi în România?

Este aprobat în Statele Unite şi în Uniunea Europeană. Este în curs de aprobare în alte ţări în Asia, Canada şi Israel. Deşi este aprobat şi în România, precum şi în alte ţări din Europa de Est, am selectat un grup de ţări care au infrastructura necesară să manipuleze produse celulare şi să intervină cu medicamente specifice în cazul reacţiilor imune secundare care sunt prezente la anumiţi pacienţi hyper-responsive (n.r. – care reacţionează exagerat la tratament). Pacienţii din România pot să fie trataţi la clinici din Austria, Germania, Italia, Franţa, Spania, Olanda şi Anglia în prezent. Atât FDA, cât şi EMA au lista spitalelor unde se acordă tratamentul. Cred că atunci când vom avea mai multă experienţă cu implementarea pe scară largă şi menajarea pacienţilor, vom avea tratamentul şi în România. Este un obiectiv special al meu şi al colegului meu Remus Vezan, de asemenea de origine română, Senior Director Clinical Development Kite.

„Era «intelligent design» a început“

adrian bot si sotia silvia bot

Spuneaţi într-un interviu anul trecut că „noi putem la ora actuală să reprogramăm celule vii şi ţesuturi, la nivel genetic, să modificăm funcţiile cele mai intime ale organismului omenesc, noi ca şi specie nu mai suntem la cheremul evoluţiei darwiniste“. Cât este de departe în contextul acestei evoluţii spectaculoase momentul în care un tratament complet pentru cancer şi fără efecte secundare va fi disponibil şi accesibil la nivel global?

Fiecare tip de cancer va beneficia de un mod specific de programare a celulelor imunitare, cu receptori specifici şi protocoale specifice. Nu se poate vorbi de un tratament universal, întrucât acest concept nu este compatibil cu conceptul de „terapie ţintită“, care este cel mai promiţător din punct de vedere al potenţialului curativ. În opinia mea, următorul deceniu va fi cel al luptei cu succes împotriva cancerului. La început, cancerul de sânge, apoi tumorile solide. Acest progres va fi facilitat de diagnosticarea multor forme de cancer în stadii incipiente. Ca specie, am ajuns deja la punctul de inflexiune în istorie, să putem modifica la nivel genetic celulele noastre, să le reintroducem în organism, ca parte integrantă a sistemului imunitar. Vorbim de programarea genetică a sistemului imun. Adică modificarea voită a genelor. Era „intelligent design“ a început cu sistemul imun şi nu se va opri niciodată. În principiu, acest lucru se poate aplica ex vivo (n.r. – pe ţesuturi într-un mediu artificial, în laborator, în afara organismului) şi, mai târziu, in vivo (n.r. – pe ţesuturile din interiorul corpului), la orice celulă sau ţesut. Această poartă spre necunoscut s-a deschis, cu impact incalculabil asupra soartei speciei umane. Sper să fim suficient de responsabili pe termen lung. Aceleaşi probleme s-au pus în privinţa energiei nucleare etc. 

Len Lichtenfeld, medic şef la Societatea Americană de Oncologie: „Ceea ce spun cercetătorii din Israel este departe de a fi dovedit ca un tratament eficient pentru pacienţii cu cancer“

len lichtenfeld

Printre specialiştii din lumea medicală care privesc cu scepticism descoperirea israeliană anticancer se numără şi Len Lichtenfeld, medic şef la Societatea Americană de Oncologie. Membru al Societăţii Americane de Oncologie din 2001, doctorul Len Lichtenfeld este absolvent al Universităţii din Pennsylvania şi al Hahnemann Medical College (în prezent Drexel University College of Medicine) din Philadelphia, SUA. Are studii postuniversitare la Temple University Hospital în Philadelphia, Johns Hopkins University School of Medicine şi la National Cancer Institute din Baltimore.

Se lucrează dificil cu peptidele

Iată ce spune Len Lichtenfeld legat de tratamentul „complet“ pentru cancer anunţat de către cercetătorii din Israel: „Cu toţii împărtăşim speranţa aspiraţională că acei cercetători au dreptate. Din păcate, trebuie să realizăm că ceea ce spun ei este departe de a fi dovedit ca un tratament eficient pentru pacienţii cu cancer. Cercetătorii din Israel pretind şi că tratamentul va fi eficient din prima zi, va dura câteva săptămâni şi că va avea efecte secundare minime sau deloc, comparativ cu alte tratamente. Deşi anunţul lor poate părea iniţial entuziasmant, trebuie să avem în vedere mai multe lucruri. Primul ar fi acela că anunţul se bazează pe informaţii limitate furnizate de către cercetători şi compania care lucrează la această tehnologie. Informaţiile nu au fost publicate într-o revistă de specialitate, acolo unde ar fi putut fi revizuite, susţinute sau criticate de specialişti în domeniu. Colegii mei de la Societatea Americană de Oncologie mi-au spus că tehnicile de lucru cu peptide, deşi sunt instrumente foarte puternice de cercetare, au un traseu dificil ca potenţiale medicamente. Dacă acest grup din Israel tocmai a început testele clinice, ar putea să aibă nişte experimente dificile în faţă“.

Medicul american mai precizează că „sperăm cu toţii ca un tratament pentru cancer să fie găsit şi asta repede. Este posibil ca tratamentul viitor anunţat de cercetătorii din Israel să funcţioneze. Cu toate astea, aşa cum experienţa ne-a învăţat de multe ori, distanţa dintre un experiment de succes pe şoareci şi aplicaţia benefică în a ajuta pacienţii cu cancer este în realitate un drum lung şi înşelător, plin de obstacole neprevăzute. Va trece ceva timp până ce s-ar putea dovedi beneficiul acestei noi abordări legate de tratamentul cancerului. Din păcate, şansele de succes sunt mici – spun asta bazându-mă pe alte anunţuri similare de tehnologii spectaculoase pentru tratamentul cancerului. Bineînţeles că sperăm să apară noi descoperiri în diagnosticul şi tratarea cancerului, asta şi pentru că trăim într-o epocă în care se fac multe descoperiri în tratarea cancerului. În acelaşi timp, trebuie să fim precauţi şi să spunem că procesul de trecere a acestui tratament anunţat de la şoareci la om nu este mereu un traseu simplu şi fără complicaţii“. 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite