Încălzirea climei favorizează răspândirea unor insecte dăunătoare plantelor. După Tigrul platanului, vine musculiţa cu fierăstrău
0
Încălzirea climei mută graniţa de răspândire a unor dăunători, iar deplasarea rapidă a maselor mari de aer influenţează răspândirea bolilor la plante.
Este concluzia specialiştilor Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni, care atrag atenţia că modificarea globală a climei influenţează răspândirea buruienilor, insectelor şi agenţilor fitopatogeni. Iernile mai blânde, spre exemplu, favorizează bolile provocate de diverse ciuperci sau virusuri.
Plantele, care şi aşa sunt supuse la un stres termic cauzat de schimbarea climei, devin cu atât mai expuse la infecţii. Bolile transmise de insecte devin şi ele din ce în ce mai frecvente. „Apar generaţii noi, insectele sunt mai vorace, mai agresive, se concentrează mai mult asupra unei anumite culturi. Insecte care, până mai de curând, nu constituiau o problemă deosebită, din cauza acestor schimbări, se înmulţesc mult mai rapid, pentru că s-a scurtat ciclul de incubare şi, astfel, produc pagube mai însemnate. Şi la ciuperci se scurtează ciclul de incubare, iar infecţiile se produc mai frecvent. La fel şi bacteriile, virusurile, căci modificările acestea climatice produc modificări în ciclul lor biologic”, explică, pentru „Adevărul”, Cristian Marin, inginer în cadrul Laboratorului Tehnologii Pomicole şi Protecţia Plantelor din cadrul ICDP Piteşti-Mărăcineni.
„Un exemplu: Tigrul platanului, pe care noi nu-l aveam”
Potrivit specialistului, încălzirea climei cu 3-6 grade Celsius poate conduce la deplasarea graniţei de răspândire a unor dăunători în Europa cu peste 1.000 de kilometri mai spre nord şi la apariţia unei generaţii suplimentare pe parcursul unui an agricol, iar un factor care influenţează răspândirea bolilor şi dăunătorilor îl reprezintă deplasarea rapidă a maselor mari de aer. „Dacă încălzirea continuă în ritmul acesta, se va muta graniţa speciei dăunătoare. Adică specii pe care nu le aveam şi pe care noi le numim invazive încep să pătrundă în România. Vă dau un singur exemplu, Tigrul platanului, pe care noi nu-l aveam. A venit din Italia, Slovenia, Iugoslavia... Îl găsim acum prin livezi, acasă... Sau Metcalfa pruinosa, o cicadă meliferă care a pătruns din vestul continentului şi este foarte polifagă - se leagă de foarte multe specii. Am găsit-o pe corcoduş, pe trandafiri, pe pătrunjel, pe viţa-de-vie, pe nuc”, mai spune inginerul.
Drosophila Suzukii, musculiţa cu fierăstrău
O altă insectă ajunsă în România tot pe fondul schimbărilor climatice, Drosophila Suzukii, e capabilă să facă pagube mut mai însemnate decât musculiţele pe care le ştiam de zeci de ani.
“Drosophila Suzukii, o banală musculiţă de oţet venită din nordul Italiei, devine din ce în ce mai frecventă prin vestul ţării noastre, dar câţiva colegi au găsit-o şi prin jurul Bucureştiului. Ovipozitorul, instrumentul cu care depune ouăle, este sub formă de fierăstrău. Şi nu înţeapă o dată, înţeapă de mai multe ori, în principal zmeură, mure, afine. Când nu are, trece pe cireşe, struguri, e capabilă să înţepe şi prunele, iar fructele acestea, practic, devin nevandabile”, explică, pentru „Adevărul”, inginerul Cristian Marin.
Potrivit specialistului, temperatura aerului şi disponibilitatea apei şi a substanţelor minerale precum şi modificările concentraţiei de CO2 din atmosferă influenţează şi creşterea buruienilor. afectând echilibrul dintre acestea şi plantele de cultură.
Foto: Drosophila suzukii la cireşe
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
