100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Klaus Iohannis ia parte, vineri, la ceremonia de la Mausoleul Mateiaş

100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Klaus Iohannis ia parte, vineri, la ceremonia de la 
Mausoleul Mateiaş

La manifestările (care încep de la ora 10.30, la Mănăstirea Negru şi continuă, ulterior, la monument) va participa şi preşedintele României, Klaus Iohannis. FOTO Presidency

Mausoleul Mateiaş, impunătorul monument din Argeş dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională desfăşurat între anii 1916-1918 şi locul în care sunt înhumaţi, în osuar, 416 eroi români, cunoscuţi şi necunoscuţi, va găzdui, pe 23 septembrie, manifestările dedicate marcării unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial, eveniment la care va fi prezent inclusiv preşedintele României, Klaus Iohannis.

Ştiri pe aceeaşi temă

 


În luna august a anului 1916, Romania era la finele a doi ani de neutralitate. Chiar dacă în 1883 aderase la Puterile Centrale, alianţa dintre Germania, Austro-Ungaria şi Italia, ţara noastră se proclamase neutră. În vara lui august 1916, guvernul condus de Ion I.C. Bratianu a  obţinut garanţii că Tripla Alianţa (Franţa, Marea Britanie şi Rusia) vor recunoaşte alipirea Transilvaniei la România dupa război şi că vor oferi asistenţă militară. 

„Imediat după semnarea la 4 august 1916 a Tratatului dintre România şi Antanta, Ministerul de Război român a ordonat, pe 9 august, tuturor grupurilor de acoperire dispuse la frontierele ţării, precum şi unităţilor dislocate în apropierea acestora să înceapă pregătirea pentru mobilizarea generală şi intrarea în conflictul militar european aflat în plină desfăşurare: Mobilizarea armatei române a fost decretată în data de 14 august ”, precizează istoricul Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş.

Pe 27 august, România a declarat război Austro-Ungariei, iar trupele române au trecut Carpaţii în Ardeal.

“Intrarea României în război a avut rolul de a echilibra balanţa de putere, înclinată la acel moment în favoarea Puterilor Centrale. Pentru România este un gest de curaj şi demnitate naţională, prin care o naţie îşi revendică dreptul la întregire. Din nefericire, încă înainte să înceapă operaţiunile, noii noştri aliaţi au decis că angajamentele luate faţă de noi nu merită respectate. România întră în război în cel mai defavorabil moment posibil, cu echipament militar comandat, plătit, dar aflat pe lungul drum către ţară. Pentru conducerea militară superioară rusă, intrarea României în război este o gravă eroare şi va sabota în permanenţă decizia factorului politic”, explică, pentru Adevărul,  istoricul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş

Intrând în război cu obiective clare, românii atacă în Transilvania, deşi logica militară cerea ca ei să atace Bulgaria, după cum spune istoricul Ştefan Dumitrache.

“Aceasta concepţie aparţinea generalului Averescu, cel mai talentat militar român, neagreat însă de Ionel Brătianu din cauza unui conflict mai vechi ( 1907-1908). Lipsiţi de sprijin rusesc în Dobrogea, având un şef de stat major ( gen. Zottu) aflat în slujba Germaniei, fără un contraspionaj eficient, armata română va suferi o înfrângere dură, în special în Bătălia de la Braşov”, mai spune Ştefan Dumitrache.

Grupul Nămăieşti din Argeş

În perioada 25 septembrie - 8 octombrie 1916 şi 10-23 noiembrie 1916, în zona Mateiaşului din judeţul Argeş, Grupul Nămăieşti - condus de Generalul Traian Găiseanu, compus din diviziile 22 şi 12 Infanterie, a reuşit să reziste unui inamic mult mai bine dotat tehnic şi mult mai bine pregătit.
Luptele duse aici, au oprit înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română. Ca urmarea a  străpungerii frontului pe Jiu, cele două divizii au primit ordin să se retragă, neînvinse pe 16-29 noiembrie 1916, spre Târgovişte.

La 10 ani de la încheierea deflagraţiei, din iniţiativa locuitorilor din Câmpulung Muscel, cu sprijinul Societăţii „Cultul Eroilor“, la Mateiaş a început construirea unui monument închinat memoriei eroilor români morţi în Primul Război Mondial.

 


100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Klaus Iohannis ia parte, vineri, la ceremonia de la 
Mausoleul Mateiaş
 
Mausoleul Mateiaş a fost ridicat între anii 1928-1935, după planurile arhitecţilor Dumitru Ionescu-Berechet şi State Baloşin, de către constructorul italian De Nicolo, pentru realizarea edificiului fiind  utilizat în principal calcar de Albeşti.

La intrarea în mausoleu, pe un parapet din beton, de formă semicirculară, se află înscrise cu litere aurite două texte care glorifică sacrificiul eroilor. În stânga stă scris "Pentru onoarea patriei şi a drapelului, pentru făurirea unităţii României, noi am apărat pământul sfânt al ţării, lăsându-vă vouă, generaţiile viitoare, o naţiune liberă şi independentă", iar în dreapta: "Ne plecăm cu veneraţie în faţa sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni şi viteji ai fiinţei noastre naţionale, iar la chemarea patriei vom şti să ne jertfim şi noi pentru păstrarea independenţei şi suveranităţii României".
Clădirea este compusă din două corpuri: unul vertical, de forma unui turn cu foişor şi unul orizontal, osuarul, în care sunt înhumaţi 416 eroi români, cunoscuţi şi necunoscuţi.

În cinstea lor şi a miilor de soldaţi români care au pierit în Primul Război Mondial, cu prilejul manifestărilor dedicate centenarului Primului Război Mondial, la Mateiaş vor fi organizate, pe 23 septembrie, mai multe evocări istorice. La manifestările (care încep de la ora 10.30, la Mănăstirea Negru Vodă şi continuă, ulterior, la monument) şi-a anunţat prezenţa însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: