VIDEO Reîntoarcerea zimbrilor în Carpaţii României. Până unde au ajuns turmele în pădurile din nordul Moldovei

În cei cinci ani de la prima eliberare a zimbrilor făcută în Parcul Natural Vânători Neamţ, turma a crescut la 33 de exemplare.

Dispărut în urmă cu două secole din pădurile României, zimbrul a fost reintrodus în anul 1958, iar în urmă cu cinci ani, administaţia Parcului Natural Vânători Neamţ a lansat, în premieră, un program de reintroducere a acestei specii protejate în mediul natural. 

Pe 12 martie 2012, în zona Chitele, de pe Valea Cracăului, primii cinci zimbri au fost eliberaţi din ţarc, după o perioadă de aclimatizare, iar de atunci, în fiecare an, specialiştii parcului au eliberat, la începutul primăverii, câte 3-4 exemplare, pentru repopulare. 

Aşa s-a ajuns ca în decurs de şase ani, turma aflată în libertate să crească. De asemenea, în urma fătărilor, efectivele de zimbri au sporit, numărul lor fiind, la finele anului 2017, de 33 de exemplare.

„La primele eliberări, zimbri reveneau des în ţarc, pentru că ştiau că acolo mai găsesc hrana pe care le-o asiguram noi. Cu timpul, au învăţat să se descurce singure, să-şi caute hrana şi să nu mai depindă de furajele pe care le puneam în hrănitori. În ultimii cinci ani au fost 12 fătări. Numai anul acesta am avut 4 fătări“, a declarat inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ.

Femelă şi viţel fătat în libertate FOTO: Facebook/Parcul Natural Vânători Neamţ 

Acest parc natural, o arie protejată întinsă pe circa 30.000 de hectare în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, se suprapune cu zona oraşului Târgu Neamţ, respectiv comunele Agapia, Bălţăteşti, Brusturi, Crăcăoani, Vânători Neamţ, Răuceşti şi Pipirig.

Parcul Vânători Neamţ este singurul loc din Europa în care există zimbri în libertate, în semilibertate şi în captivitate, fiind recent inclus în „Top 100 de destinaţii sustenabile“. În ţarcul de aclimatizare trăiesc în regim de semilibertate 16 zimbri (din care trei viţei fătaţi în acest an), iar în captivitate, în grădina zoologică sunt 7 exemplare.

De menţionat că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează în ţară trei nuclee de zimbri, la Bucşani, la Haţeg şi cel de la Vânatori Neamţ, cu un efectiv total de peste 100 de exemplare.

Turmele de zimbri au ajuns şi în pădurile din Suceava 

Deplasarea zimbrilor aflaţi în libertate este monitorizată prin radiocolare GPS, astfel încât s-a putut observa fidel direcţia de deplasare şi zonele explorate de exemplarele turmei. 

„Zimbri au explorat o suprafaţă de circa 60.000 de hectare, adică dublu cât este suprafaţa Parcului Natural Vânători Neamţ. Pe lângă monitorizarea prin GPS, am putut afla şi din relatările populaţiei sau din observaţiile oamenilor noştri că zimbri s-au deplasat şi spre Ceahlău, şi spre Gârcina, aproape de Piatra Neamţ şi au intrat şi în pădurile din Boroaia, prima comună din Suceava, aflată la limită cu judeţul Neamţ“, mai spune Sebastian Cătănoiu. 

Intenţia specialiştilor este ca, prin colaborare cu Parcul Naţional Călimani, să pună în aplicare un proiect pentru constituirea unui nucleu de zimbri şi în Suceava, astfel încât să se realizeze un fel de <cap de pod> spre sudul Ucrainei, ţară în care sunt zeci de zimbri în libertate. 

„Totul depinde de bani pentru a realiza acest proiect, iar dacă proiectele POIM se vor debloca este posibil să reuşim. Ne-ar ajuta mult pentru că odată făcut acest culoar spre Ucraina, turmele s-ar putea întâlni, şi vor creşte şi efectivele“, a mai menţionat şeful PNVN.

Noi nuclee de zimbri liberi şi în Meridionali 

În afară de Parcul Natural Vânători Neamţ, zimbri în libertate sunt şi în Vestul Carpaţilor Meridionali, unde este unul dintre cele mai mari nuclee de sălbăticie din Europa formată din trei arii naturale protejate: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei şi situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, din vecinătatea comunei Armeniş, judeţul Caraş-Severin.

Aici, organizaţia WWF vrea să dezvolte un proiect de resălbăticire al zimbrului, în prezent, turma numărând 24 de exemplare. 

„În următorii 10 ani dorim crearea unei populaţii de zimbri viabile din punct de vedere genetic, împărţită în cel puţin 3 sub populaţii, precum şi coridoare ecologice de migraţie pentru animale sălbatice, care să contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii cu celelalte zone învecinate“, susţin reprezentanţii World Wide Fundation for Nature. 

De asemenea, implicarea Fundaţiei Conservation CARPATHIA în conservarea zonelor mari împădurite ar putea readuce zimbrul în pădurile din zona munţilor Făgăraş, prin proiectele demarate începând din anul 2012.  

„În câţiva ani, dacă aceste proiecte vor fi viabile, se poate să avem zimbri liberi în pădurile din Carpaţii Orientali şi Meridionali, poate şi în Apuseni, aşa cum era în urmă cu sute de ani“, a mai precizat Sebastian Cătănoiu.