Urmaşul lui Aurelian Şoric la şefia Poliţiei Neamţ: „Este un succes dacă am trecut, de la bombele interlopilor, la infractori minori“

Urmaşul lui Aurelian Şoric la şefia Poliţiei Neamţ: „Este un succes dacă am trecut, de la bombele interlopilor, la infractori minori“

Comisarul şef Paul Tablan, şeful IPJ Neamţ FOTO Florin Jbanca

Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă astăzi cu un interviu acordat pentru „Adevărul“ de către comisarul şef Costel-Paul Tablan, şeful Inspectoratului de Poliţie din Neamţ, judeţ cu 450.000 de locuitori în care sunt înregistrate peste 7.000 de dosare penale cu autori care n-au fost încă descoperiţi.

Adevărul: În evidenţele IPJ Neamţ sunt 7457 de dosare penale cu autori neidentificaţi. Cum apreciaţi această cifră?
 
Costel-Paul Tablan: 7500 de dosare cu autori necunoscuţi la o populaţie de circa 500.000 de locuitori nu pot spune că sunt multe sau puţine. Două dosare dacă sunt, sunt două părţi vătămate şi e destul de rău să fii în poziţia de parte vătămată indiferent dacă vorbim de furt, de tâlhărie sau alte infracţiuni mai grave.
 
Două treimi reprezintă cazuri de furt. Cifrele ar spune că judeţul Neamţ e un fel de rai al hoţilor. Cum comentaţi?
 
Situaţia economică a judeţului Neamţ nu este una din cele mai bune şi atunci şi starea infracţională oglindeşte ceea ce se întâmplă în societate. Da, avem în evidenţă furturi, şi acum când vorbim, pe raza judeţului se comit furturi, treaba poliţiştilor este să le soluţioneze. Cele mai multe sunt furturi din auto şi furturi din buzunare, adică furturi de subzistenţă, cum se spune în limbajul nostru, pentru că atunci când n-ai ce să mănânci, n-ai unde să lucrezi, nu ai un venit propriu, şi hoţii trebuie să trăiască din ceva.
 
Există personal desemnat care să lucreze doar în dosarele cu autori necunoscuţi?
 
Noi avem organizată activitatea pe dosarele penale cu autori necunoscuţi în principal la nivelul serviciilor, birourilor formaţiunilor de Investigaţii Criminale - fostul serviciu Judiciar - dar se mai regăsesc parte din dosare cu AN şi la Economic şi la Ordine Publică. Nu sunt poliţişti care se ocupă în mod special de dosarele cu AN.
 
Aveţi în evidenţe peste 200 de dosare cu AN pentru tâlhărie. Ce a învăţat Poliţia din cazul minorului „Orlando“ devenit spaima bătrânilor din Piatra Neamţ, pe care îi jefuia ziua în amiaza mare? 
 
În cazul Orlando, aşa cum l-a denumit presa şi noi, se comiteau infracţiuni grave – tâlhării, dar şi furturi, au fost chiar şi subiecţi activi în cazuri de lovituri cauzatoare de moarte de către minori care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi nu răspund penal. Încă de acum trei ani, de când această problemă s-a acutizat, Poliţia a fost cea care a încercat şi am adunat lângă noi pe cei responsabili, am avut chiar întâlniri cu parlamentari de Neamţ, astfel încât să modificăm cadrul legislativ pentru a avea soluţii. Rezultatul este pe cale de a se produce cât de curând pentru că s-a găsit o soluţie de înfiinţare a centrului rezidenţial pentru internarea copilului aflat în dificultate.  
 
Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării? 
 
Dacă priveşti această cifră ca victimă, categoric şi un singur dosar rămas cu AN este mult. Dacă este o cifră mare, sau este o cifră mică, cred că cel mai bun răspuns l-ar putea da cineva din cadrul IGPR, din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale.  
 
Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare?  
 
La Neamţ, nu avem niciun fel de problemă în privinţa plăţilor expertizelor medico-legale. E adevărat că aceste prestaţii medico-legale nu se plătesc la zi, avem însă o restanţă de ordonanţe dispuse de circa 30 de zile pentru că necesită timp ca acestea să fie verificate. Acum 3-4 ani aveam restanţe foarte mari la Medicina Legală. 
 
Aţi ajuns la comanda IPJ Neamţ în mai 2011, după celebrele răfuieli interlope din Piatra Neamţ. Există acum vreun compartiment specializat în urmărirea acestor grupări infracţionale?
 
Da, la nivelul IPJ a fost constituit un compartiment tocmai pentru a preveni astfel de evenimente care aduc atingere relaţiilor sociale, cele care au loc în spaţiul public. În acest compartiment îşi desfăşoară activitatea lucrători specializaţi pe aceste grupări infracţionale. Cred că este meritul poliţiştilor nemţeni în primul rând că astăzi, vorbim de mare infracţionalitate comisă de copii care n-au împlinit vârsta de 14 ani, iar acum 4-5 ani vorbeam de o cu totul altfel de infracţionalitate. Sunt eforturi deosebite pentru că nu este uşor să supraveghezi activitatea acestor grupări infracţionale care au dispus de importante sume de bani, şi atunci le era mult mai uşor să se strecoare prin acest hăţiş legislativ. 
 
S-a spus că aceşti interlopi ar fi beneficat şi de protecţie în acţiunile lor...
 
În toate cercetările făcute de către organele de Parchet competente, verificări de către şefii noştri ierarhici de la nivelul IGPR, sau de la nivelul Ministerului, nu s-a stabilit niciun fel de legătură infracţională între acei interlopi cu lucrători din cadrul IPJ Neamţ.
 
Care este istoricul acestor grupări interlope în Piatra Neamţ?
 
Marile grupări interlope din Neamţ au plecat la drum de la limita legalităţii: schimbau valută pe la diverse colţuri. Au ajuns în timp să dispună de importante sume de bani, s-au dezvoltat din punct de vedere economic, iar de aici şi până la a comite infracţiuni de terorism – vorbim de acel atac cu bomba la maşina lui Mararu – sau de a comite infracţiuni cu mare violenţă în scopul eliminării de pe piaţă a unui concurent, a fost doar un pas. Este mult mai uşor să-ţi ascunzi activitatea infracţională când dispui de sume importante de bani, de autoturisme, de sedii.    
 
Mai sunt şanse să fie soluţionate două dosare cu AN de tentivă de omor care îl privesc pe colegul dumneavoastră, comisarul Cezar Filip, atacat cu bâte în scara blocului (2002), respectiv pe interlopul Puiu Mironescu, împuşcat pe stradă în 2006?  
   
Sunt şanse ca aceste dosare să fie rezolvate în funcţie de elementele noi apărute. Nu mai departe de acum două luni, a fost rezolvat un dosar cu AN aflat în evidenţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ: omorul comis asupra unui localnic din comuna Zăneşti în februarie 2007. Au apărut elemente noi, şi prin expertize genetice, prin audieri de martori, am putut, iată, să ajungem la autorul infracţiunii după aproape 10 ani. Lucrând în mare parte la aceste dosare care sunt în evidenţa Parchetelor, vă spun că în mare parte cunoaştem autorul sau autorii acestor dosare cu AN. Problema grea e că nu avem probe cu care să-i trimitem acolo unde le este locul.   
 
Aveţi regrete pentru dosare rămase cu AN din perioada în care aţi lucrat ca ofiţer judiciarist?
 
Prin natura profesiei suntem alături de victimă, pentru că alături de procurorul de caz, noi reprezentăm acuzarea şi atunci trebuie să ne punem în pielea victimei. Unul dintre regretele profesionale a fost că în patru dosare de mare violenţă, sau soldate cu decesul victimei, nu am avut la dispoziţie acea probă ADN. Recoltam proba de comparaţie de la victimă, recoltam proba de la suspect şi atunci ne era mult mai uşor. Dar în timp, probele s-au alterat şi nu am mai avut un final fericit pentru aceste dosare cu AN.
 
Aveţi un titlu academic de doctor obţinut în 2013. Cât timp v-a luat să realizaţi lucrarea şi ce cuprinde?
 
Doar pentru redactare, lucrarea mi-a luat doar jumătate de an - un an. În schimb, pe toată perioada şcolii doctorale, aceasta însemnând din anul 2009, pe această lucrare s-a muncit constant, având în vedere şi faptul că materiale bibliografice în acest domeniu nu prea au fost. Nu am mai urmărit după anul 2013 să văd ce lucrări au mai apărut pe acest domeniu, dar vă pot spune cu siguranţă că atunci când am susţinut eu lucrarea, eram singur. Asta nu înseamnă că nu m-am inspirat din surse bibliografice. Lucrări în ceea ce priveşte expertiza genetică, expertiza ADN, existau pe de o parte fiind un domeniu ştiinţific la modă, nu doar la noi ci şi statele moderne, în special m-am inspirat din literatura de specialitate europeană, iar cooperare instituţională poliţienească era şi atunci. Am îmbinat cele două aspecte în această lucrare care spun eu că este de interes atât în ceea ce priveşte specialiştii, criminalişti, dar în special ceea ce priveşte canalele de comunicare şi cooperare internaţională. 
 
Aveţi emoţii în privinţa verificărilor care se fac privind situaţiile de plagiat?
 
Eu chiar mă bucur că se iau la verificat aceste lucrări şi sper să se termine odată cu tot acest episod neplăcut din viaţa unora sau altora. Aceste lucrări sunt publice, au fost publice încă din momentul în care au fost susţinute, se găsesc pe internet, poate oricine să-şi dea cu părerea despre ele mai mult, sau mai puţin avizat. Eu am susţinut lucrarea având în comisie profesori de mare prestigiu: domnul profesor Tudorel Butoi, profesorul Frunzeti care era decanul Facultăţii de Apărare. Şi-au spus punctul de vedere, au făcut acele referate...Pentru asta sunt făcute lucrările: pentru a fi citite, pentru a fi folosite, în eventualitatea continuării cercetării atât de mine, cât şi de altcineva, şi bineînţeles şi pentru a fi criticate, dacă e necesară această critică. Cărţile din cărţi sunt scrise, iar dacă respecţi îndrumarul de întocmire cu citarea surselor studiate, în sensul de a le trece în bibliografia lucrării, de a le menţiona în subsolul paginii, teoretic n-ar trebui să aibă nimeni de suferit.  
 
Care a fost tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat concursul pentru şefia IPJ Neamţ şi ce aţi reuşit să puneţi în practică, până în prezent, din acest proiect? 
 
La examenul pe care l-am dat în 2012 am făcut un proiect de management, am susţinut şi un interviu pe probleme profesionale unde am prezentat viziunea mea despre Poliţia nemţeană în următorii 10 ani. Am făcut atunci o proiecţie pe următorii ani, având în vedere că  reieşea un deficit major de personal pentru perioada următoare. Principala prioritate pentru proiectul managerial a fost resursa umană, adică poliţistul, ca personajul central al instituţiei pe care eu vremelnic o coordonez astăzi. În acest timp de cinci ani, problema resursei umane este pe cale de a fi soluţionată, nu datorită mie, dar sper că cuvântul inspectorilor şefi atunci când ne-am adunat şi am făcut nişte proiecţii pentru ceea ce ar însemna poliţia peste 5-10 ani, au fost avute în vedere de către conducerea Ministerului. 
 
Sunteţi mulţumit acum de numărul poliţiştilor pe care îi coordonaţi la nivelul IPJ Neamţ? 
 
Niciodată eu n-o să fiu mulţumit, tot timpul vrei mai mult, vrei să acoperi strada mai mult, să fim prezenţi tot mai mult în zonele rurale, avem probleme la Neamţ cu Poliţia Rutieră, cu evenimentele rutiere...tot timpul am vrea să fim mai mulţi şi mai bine pregătiţi şi mai bine dotaţi. S-a reuşit în bună măsură această completare de resursă umană anul acesta prin cele două etape a angajări din sursă externă. În total sunt în jur de 140 de lucrători de Poliţie veniţi din sursă externă. Acum suntem aproape 1000, fără etapa a doua de recrutare din sursă externă. Să vorbim adevărul până la capăt avem şi foarte multe pierderi din sistem, pentru că înainte de venirea colegilor noştri din sursă externă am avut de-a face cu plecări importante din cadrul IPJ. Chiar săptămâna ce s-a încheiat (17-23 octombrie) am semnat mai mult de 10 rapoarte de pensionare.  
 
Numiţi 5 probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul IPJ Neamţ şi demersurile făcute pentru soluţionarea acestora. Au fost acestea rezolvate, sau nu? 
 
Este foarte greu să spui că din poziţia de inspector şef sau pentru cineva din cadrul judeţelor să spună că a rezolvat aceste probleme pentru că având calitatea de ordonator terţiar de credite, nu poţi să le rezolvi. Dar, în afară de problema umană şi cea logistică, am avut probleme în ceea ce priveşte operativitatea, adică deplasarea la evenimente şi nu era nici măcar un autoturism, s-a vorbit de celebrele biciclete aflate în dotarea posturilor de poliţie. Acum nu avem post de poliţie care să nu fie dotat cu cel puţin un autoturism de serviciu. Şi la nivelul secţiilor de poliţie rurlă se află la dispoziţia şefului de secţie unul sau două autoturisme. În 1998, când am intrat eu în Poliţia Neamţ, am prins la Judiciar maşini de scris, indigo, probleme pe alocarea de hârtie, rechizite ş.a.m.d. Acum, la fiecare post de Poliţie există cel puţin un calculator şi o imprimantă, şi acelaşi lucru se regăseşte şi la nivelul secţiilor de Poliţie. În urmă cu cinci ani, în 2011, mai erau o parte din aceste probleme şi era şi acea perioadă de restricţii. Desigur mai avem şi nevoi – vorbim de autoturismele care sunt la posturi. Marea lor majoritate sunt produse în 2010, sunt Loganuri care au cam început să „cadă“, au cam ajuns la un număr apreciabil de kilometri şi ar cam trebui înlocuite, dar am prins şi vremurile în care nu exista nici un autoturism şi atunci ne deplasam la faţa locului cu mijloace de transport în comun. 
 
Ce alte probleme sunt greu de rezolvat?  
        
O altă problemă identificată, nu cred că numai de mine, este cea a pregătirii profesionale a poliţistului şi atrag atenţia şi colegilor mei inspectori-şefi. Această pregătire, conform cu ceea ce se întâmplă astăzi în Poliţia Română, este individuală. Nu avem pârghii, cum era înainte, să-i punem două ore la studiu tactică poliţienească de exemplu. Şi atunci problema noastră este să-i conştientizăm pe colegii noştri pentru a avea deschidere la pregătire: instrucţia tragerii, şi de ce nu – pe pregătirea fizică. Pentru că se vorbeşte din ce în ce mai mult pe poliţişti ultragiaţi, bătuţi, jigniţi în stradă ş.a.m.d. Avem probleme la imobile ale Poliţiei. Noi suntem ordonatori terţiari şi atunci depindem de banii veniţi de la centru. Identificăm unde avem probleme, facem note justificative şi solicităm bani pentru reparaţii. În ultimii cinci ani, am avut nişte realizări mari pe această linie: sediul nou al Poliţiei oraşului Bicaz, dat în folosinţă în 2013, anul acesta am avut lucrări de modernizare în cadrul Arestului IPJ Neamţ, recent au demarat lucrările pentru acoperirea sediului Poliţiei Municipiului Piatra Neamţ. 
 
Vă mulţumesc condiţiile în care lucrează colegii de la posturile de Poliţie din mediul rural? 
 
În mediul rural sunt multe posturi de poliţie pe care am reuşit să le anvelopăm astfel încât activitatea colegilor noştri şi a cetăţenilor care vin să depună o reclamaţie sau sunt audiaţi, să se desfăşoare în minimele norme de civilizaţie. E adevărat, sunt în continuare posturi de poliţie fără apă curentă, sau care nu beneficiază de toaletă în interiorul postului de poliţie. Pe de altă parte, sunt primari care s-au implicat, şi eu le mulţumesc şi pe această cale că ne-au ajutat să îmbunătăţim aceste condiţii în care îşi desfăşoară activitatea colegii noştri.
 
Nominalizaţi 5 iniţiative concrete puse de dumneavoastră în aplicare pentru a vă motiva angajaţii, când au fost acestea şi în ce au constat exact? 
 
Coerciţia este pe ultimele locuri în relaţia pe care am avut-o eu cu subordonaţii. Am venit la comanda IPJ la o vârstă până în 40 de ani, eram de-al locului, cum se spune, coleg cu marea majoritate dintre dumnealor, ei mă cunoşteau, eu îi cunoşteam şi a fost un ascendent pe care l-am avut asupra lor. Am reuşit, şi cred că este cel mai important lucru, să creem o colectivitate. Munca de poliţie nu se poate face de unul singur, presupune lucrul în echipă. Nu a fost doar munca mea de inspector şef, am beneficiat de sprijinul domnilor adjuncţi şi şefilor de servicii. Cred că pe aceasta s-a bazat şi succesul nostru, pentru că, vrând- nevrând este un succes dacă am trecut de la bombe, la infractori minori, şi a venit şi din această coeziune între lucrători. În al doilea rând, le-am spus încă din prima zi că ceea ce trebuie să facă un şef - de la şeful IPJ, coborând la şefi de servicii, de birouri - este să nu-şi mintă subordonaţii. Am avut colegi care au venit din alte judeţe şi de fiecare dată problema lor era de a se muta la locul de domiciliu şi atunci am preferat să le spunem adevărul în faţă, că nu se poate acum pentru că avem deficit de personal, sau pentru că situaţia operativă nu permitea să ne despărţim de un om. Le-am spus că o să analizăm cererea lui după venirea promoţiei sau într-un alt context, astfel încât să ştie şi ei când au o perspectivă de plecare. Am considerat-o mai ok decât să-i închizi uşa în faţă, sau să-i spun „Am să-ţi dau drumul“, dar să se trezească cu refuzul scris.         
 
Cum comentaţi faptul că foarte mulţi dintre miniştri de Interne de după Revoluţie sunt fie personaje controversate, fie au avut, sau au probleme cu legea. A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?
 
De la ministru până la poliţist mai sunt foarte multe verigi. Pe de altă parte, nici eu, nici miniştri, nimeni nu este de neînlocuit. Nu cred că a afectat în foarte mare măsură activitatea poliţienească. Ce e drept, ne dorim şi noi poliţiştii, o stabilitate pe funcţii şi la nivel central pentru că fiecare ministru, fiecare inspector şef vine cu o serie de idei, cu un proiect pe care vrea să şi-l pună în practică. Schimbările dese, din punctul meu de vedere, nu fac bine pentru că să schimbi odată la un an jumătate – doi ani, te face la un moment dat să te întrebi care este calea corectă de urmat. S-a vorbit despre integrare Schengen, despre modernizarea Poliţiei, despre înfiinţarea secţiilor de Poliţie rurală apoi despre desfiinţarea lor, despre desfiinţarea posturilor de Poliţie sau despre mărirea capacităţii operative a posturilor de Poliţie. Şi atunci aceste proiecte a fiecăruia dintre miniştri pe care i-am avut bineînţeles că se răsfrâng şi asupra activităţii poliţieneşti. Pe de altă parte, e ca la fotbal: când echipa nu merge, e necesară o schimbare şi atunci schimbăm antrenorul. Noi am încercat la nivelul IPJ nu să avem un om, ci să avem o familie. 
 
CV Costel-Paul Tablan
 
Comisarul şef Paul Tablan conduce IPJ Neamţ din mai 2011 (interimar) şi a devenit titular pe post în aprilie 2012, la vârsta de 38 de ani, fiind la acea vreme, cel mai tânăr inspector şef din ţară. A preluat şefia unei instituţii care ajunsese la un nivel extrem de jos din punct de vedere al imaginii, iar încrederea şi siguranţa populaţiei în poliţişti era serios zdruncinată, după ce clanurile interlope se războiau în stradă sau incendiau maşini şi sedii. Nu a fost ocolit nici el de astfel de evenimente (bomba la Mararu dejucată cu ajutorul SRI), dar unul câte unul capii interlopi au ajuns după gratii.
 
Este absolvent al Academiei de Poliţie Al. I. Cuza din Bucureşti (Facultatea de Drept, arma grăniceri) şi a finalizat studiile universitare de doctorat în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale cu lucrarea „Schimbul de date şi informaţii cu privire la ADN“(2013). A urmat studii postuniversitare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa - Iaşi (Managementul instituţiilor publice) şi la Facultatea de Drept, Univ. Bucureşti (Ştiinţe penale).
 
Lucrează în Poliţia Neamţ din anul 1998, unde timp de trei ani a lucrat ca ofiţer principal în cadrul Biroului Investigaţii Criminale de la Poliţia municipiului Piatra Neamţ. Din 2001 şi până în mai 2011 a fost ofiţer specialist şi apoi şef al Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Neamţ. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: