Ultimele ambiţii ale lui Ceauşescu pentru România. Câte locuri de muncă şi ce creşteri salariale stabilea pentru anii '90

Planurile de dezvoltare ale ţării stabilite în 1989 prevedeau creşteri în toate domeniile de activitate. Obiectivele cincinalului 1991-1995 au fost trasate într-un document adoptat la Congresul al XIV-lea (ultimul) al PCR.

Creşterea nivelului de trai era o componentă a propagandei comuniste în anii 80. Astfel, în 1989 era adoptat „Programul Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă pînă în anii 2000-2010”, unul din capitole rezumând indicatorii sociali prognozaţi pentru următorul cincinal.

Astfel, pornind de la estimarea că populaţia totală a României în anul 1995 va depăşi 24 de milioane locuitori, regimul stabilea că trebuie create noi locuri de muncă. O ţintă era ca la finalul perioadei de referinţă, aproape 70% din populaţia activă (peste 8 milioane de persoane) să o reprezinte însă personal muncitor, cel angajat direct în producţie. 

„Vor fi create noi locuri de muncă, urmînd ca populaţia activă să ajungă la circa 12 milioane persoane. Se prevede ca numărul personalului muncitor să reprezinte, la sfîrşitul cincinalului, 8.180 – 8.240 mii persoane, adică circa 68 la sută din populaţia activă. Se va acţiona pentru realizarea unor proporţii optime între principalele categorii de personal, prin sporirea îndeosebi a numărului celor care lucrează nemijlocit în producţie“

Creşteri moderate pentru salarii echilibrate 

Un indicator important atunci când se stabilea creşterea nivelului de trai era cel referitor la veniturile românilor. În condiţiile unei dezvoltări a economiei naţionale, erau stabilite şi procente de creştere a salariilor. Interesant este că era prevăzut şi un raport între salariul maxim şi cel minim, de 4,5 la 1. Practic cele mai mari retribuţii erau plafonate la un nivel de patru ori şi jumătate cât reprezenta cel mai mic salariu din sistemul socialist.

„Retribuţia medie reală va spori în 1995, comparativ cu anul 1990, cu 5-8 la sută, iar veniturile totale ale ţărănimii cooperatiste cu 5-8 la sută. Se va urmări ca raportul dintre retribuţiile mici şi mari să fie de circa 1 la 4,5“ 

O altă măsură impusă era aplicarea mai fermă a sistemului de acord global, în care se ţinea cont de venitul fiecăruia, rezultatele activităţii sale personale, dar şi cele ale întregului colectiv în care lucra. 

Subiectul legat de consum erau expediat într-o frază, iar la capitolul prestări servicii singura referinţă era privitoare la extinderea turismului („vor fi asigurate condiţii prielnice de odihnă şi recreere pentru masele largi de oameni ai muncii“)

„Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist vor creşte cu 5-8 la sută în 1995 faţă de 1990, urmărindu-se aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei cu produse agroalimentaie şi industriale, într-o structură sortimentală diversificată şi de un nivel calitativ tot mai bun“

Planul imobiliar: peste 100.000 de locuinţe pe an

În ce priveşte dezvoltarea imobiliară, planurile erau clar stabilite, cel puţin în zona urbană.  

„Se va dezvolta construcţia de locuinţe, în perioada 1991-1995 urmând să se realizeze 700 mii apartamente din fondurile statului în municipii, oraşe şi viitoare centre agroindustriale, în conformitate cu prevederile de dezvoltare economico-socială şi modernizare a localităţilor. Va fi rezolvată, astfel, problema locuinţelor, asigurîndu-se în oraşe o suprafaţă locuibilă de 10-12 mp pe locuitor“  

În domeniul sănătăţii nu erau menţionate investiţii de amploare, ci „folosirea judicioasă a bazei materiale existente“. Se insista, în schimb, pe acţiuni de profilaxie şi de prevenire a bolilor:

„Va fi perfecţionată activitatea tuturor unităţilor sanitare, acordîndu-se prioritate acţiunilor profilactice, de prevenire a cauzelor care pot influenţa negativ sănătatea publică“

În educaţie, imperativă era formarea „omului nou“, dar şi continuarea festivalului Cântarea României, ori a competiţiei sportive de masă Daciada:

„O deosebită atenţie va fi acordată activităţii politico-educative, lărgirii orizontului cultural-ştiinţific al întregului popor, formării omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, socialistă. Desfăşurarea în tot mai bune  condiţii a Festivalului naţional Cîntarea României şi a competiţiei sportive de masă Daciada, va contribui la afirmarea largă a talentelor şi energiilor creatoare ale întregului popor în opera de edificare a noii orînduiri“.