România lucrului prost făcut. Pârtiile de schi în bătaia soarelui pentru care Pinalti a cheltuit o avere din bani publici

România lucrului prost făcut. Pârtiile de schi în bătaia soarelui pentru care Pinalti a cheltuit o avere din bani publici

Udrea şi Pinalti, pe 20 februarie la pârtia Cozla

În perioada „de glorie“ a guvernării PDL, la Piatra Neamţ au ajuns zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea unei infrastructuri necesare practicării sporturilor de iarnă. Superficialitatea proiectării a transformat planul într-un eşec lamentabil şi extrem de costisitor.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Singura şansă de dezvoltare a municipiului Piatra Neamţ este turismul”. Aşa suna discursul lui Gheorghe Ştefan, celebrul „Pinalti”, la începutul primului său mandat de primar (2004-2008) al urbei de sub Pietricica. Iar intenţiile sale au mers în această direcţie, odată cu proiectul telegondolei şi al unei pârtii de schi pe Cozla, unul din munţii ce străjuie oraşul. Prima investiţie, telegondola, a fost pornită în vara anului 2006, după ce primăria a contractat un credit bancar de 40 de milioane de lei (circa 11,5 milioane de euro la acea dată).
 
Banii urmau să fie folosiţi pentru un proiect care mai însemna amenajarea unei pârtii de schi, a unei pârtii de tubing şi a întregii baze turistice din vârf de munte. În prima zi a anului 2008, a fost dată în funcţiune instalaţia de telescaun, iar pe 15 februarie 2008 a fost inaugurată şi telegondola. Pârtia de schi urma.
 

„Certificarea pârtiei s-a dat pe presiuni politice ”

În următorii doi ani, pârtia a fost dotată cu instalaţie de noctură, 5 tunuri pentru producerea zăpezii artificial, plase laterale, balize, iar pe 18 februarie 2010, Pinalti anunţa că s-a primit certificatul de omologare european acordat de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, actul de naştere al pârtiei de schi Cozla.
 
Peste două zile, Elena Udrea venea la deschiderea Festivalului „Piatra pe  Zăpadă”, şi declara: „Cu toate investiţiile făcute aici am convingerea că în viitor veţi deveni nu doar punct de atracţie pentru turiştii din România, ci şi pentru cei din Europa“.
 
 
Conform datelor tehnice, pârtia Cozla are o lungime de 965 de metri, lăţimea minimă: 20 de metri, o înclinare medie a pârtiei de 27%, punctul de plecare este la o altitudine de  647 metri, iar sosirea este la cota 387 metri, cu o diferenţă de nivel de 260 de metri. Dificultatea pârtiei este medie.
 
Încă din primii ani de exploatare s-a constatat că expunerea pistei pe direcţia est, sud-est, grăbea topirea stratului de zăpadă.
 
„Eu le-am spus încă de la început celor care m-au întrebat că pârtiile orientate spre est se fac la altitudini mari, la peste 1000 de metri cel puţin. În Alpii austrieci, la Saalbach Hinterglemm, este o pârtie pe NV şi una pe SE, dar vorbim de altitudini de peste 2400 de metri. Acolo au profit de 1 milion de euro pe zi, iar capacitatea de transport a văii este de 90.000 de turişti pe oră”, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ, unul din specialiştii consultaţi iniţial la amenajarea pârtiei. Sfaturile sale nu au fost însă luate niciodată în calcul.
 
„Pârtia Cozla nu a respectat niciodată legislaţia cu privire la omologare, certificarea s-a dat pe presiuni politice. În primul rând ea nu corespunde normelor de securitate: pe laterala din dreapta, la coborâre, stâlpii de iluminat sunt în interiorul pârtiei, îmbrăcaţi jos cu burete. Unde s-a mai pomenit aşa ceva?”.
 
O altă deficienţă semnalată în primii ani în care Serviciul Salvamont Neamţ a asigurat asistenţa pe pârtia din Piatra Neamţ a fost cea legată de accesul greoi al mijloacelor de preluare şi transport al victimelor accidentelor.
 
„Nu este drum de acces al ambulaţei până la baza pârtiei, noi luam accidentaţii cu targa şi îi transportam până în parcarea de la pe platoul de la Gospodina, până unde putea ajunge autosanitara. Noi am operat pe pârtie în condiţii pe care alţii nu ar fi făcut-o”, mai spune Papalicef.  
 

Schiorii şi zăpada ocolesc pârtia Cozla

În sezoanele 2010-2013 pârtia era atractivă nu doar pentru localnici, ci şi pentru pasionaţi de schi din judeţele învecinate. De ajutor au fost şi iernile fără excese, cu zăpadă suficientă pentru stratul necesar practicării sportului alb. În sezonul 2010-2011, conform datelor oficiale, 6000 de persoane folosiseră instalaţia de telescaun în perioada decembrie - 20 martie, suma încasată fiind de 300.000 de lei.
 
 
În ultimii patru ani însă, pârtia a fost din ce în ce mai puţin căutată, iar în ultimele două sezoane, nici nu a mai funcţionat. Pe lângă capriciile vremii, în cercul vicios a intrat şi Perla Invest (societatea primăriei care administrează şi activitatea pârtiei), firmă intrată în insolvenţă.
 
„Ca să-şi găsească eficienţa, pârtia trebuia să funcţioneze 2-3 luni de iarnă în fiecare week-end. Cel mai lung sezon a fost în 2012, când s-a schiat din decembrie până pe 17 martie, în rest, pârtia a fost utilă de la 3 săptămâni până la o lună zile adunate. Turiştii n-au mai venit de fapt de vreo trei ani, de când s-a deschis pârtia de la Slănic Moldova ”, spune şeful Salvamont.
 
Anul trecut, primarul actual al oraşului, Dragoş Chitic, confirma dezastrul:
 
„Clima s-a schimbat, astfel încât pârtia nu mai este eficientă. Anul trecut (2015, n.n.), a fost funcţională numai şapte week-end-uri, iar cu un an înainte (2014), doar trei. În aceste condiţii, suntem pe minus şi trebuie să găsim soluţii pentru a o putea folosi şi în extra-sezon”.
 
Aceeaşi părere o are şi profesorul de schi Petru Brânzei: „Schimbările climatice fac necazuri şi în staţiuni de la 1500-2000 metri, ce să mai zicem aici la noi la 600 de metri. 
 

Fonduri pentru alte două pârtii, patinoar artificial, lift înclinat...

După telegondolă şi pârtia de schi, visele lui Pinalti au găsit susţinere financiară pe linia politică portocalie: 10 milioane de lei în 2009, acordaţi prin HG pentru „finalizarea dezvoltării infrastructurii turistice pe muntele Cozla”, şi un contract de 58,3 milioane de lei (din care 35 milioane trebuia suportat din bugetul local şi diferenţa de 23,2 milioane de la UE) pentru un proiect ce prevedea, între altele realizarea a două pârtii de schi (altele decât cea în funcţiune): una pentru începători (în lungime de 2.200 metri) şi alta pentru avansaţi (1.400 m). De asemenea, cu aceşti bani urmau să fie construite un patinoar artificial pe Cozla, lift înclinat pe muntele Pietricica şi o linie de transport cablu cu o telecabina între cei doi munţi. 
 
Pârtiile trebuiau să fie finalizate din 2013, însă, până în prezent, nu s-au făcut decât lucrările de defrişări şi nivelare pentru pârtia de 2,2 km.
 
„Pârtia pentru începători, aşa o să moară, cum e acum. Este greşită din proiect pentru că pleacă dintr-un plat, de circa 200 de metri, apoi urmează o cădere destul de violentă, ulterior intră în negativ, adică urcă şi trebuie să-ţi iei schiurile în spate. Nu are o pantă constantă, e ca un roller coaster. Par nişte proiecte făcute pentru ca cineva să-şi ia banii”, mai spune Raul Papalicef.
 

 
Profesorul Brânzei, mentorul campionului naţional la schi alpin Alexandru Borodi, speră că primăria va găsi soluţii pentru a da utilitate măcar pentru pârtia deschisă: „Să se facă un parc de aventură, de exemplu. Trebuie făcut ceva de agrement şi în perioada anului în care nu este zăpadă. Cât despre pârtia începută, marea problemă este asigurarea apei, pentru că nu ajunge zăpada naturală să întreţii amele pârtii. Trebuie pat dens, compact de zăpadă şi pentru asta e nevoie de un rezervor mare de apă. Dacă tot s-au apucat de proiect atunci trebuie finalizat, pentru că altfel se depreciază”.

Panourile de informare ale investitiilor de pe muntele Cozla

Imagini din aceeasi galerie
  • Panourile de informare ale investitiilor de pe muntele Cozla
  • Pârtia devine vara un loc de relaxare la iarbă verde  
  • Stâlpii de la baza pârtiei, acoperiţi la bază cu burete pentru a atenua un eventual impact al schiorilor
  • Punctul de plecare al partiei de schi Cozla 
  • Datele tehnice ale pârtiei Cozla 1
  • Tronson din pârtia pentru începători 
  • Tronson din pârtia pentru începători. Un copac rupt din rădăcini blochează traseul abandonat 
  • Urmele lucrărilor de amenajare a pârtiei pentru începători 
  • Zona de pornire a pârtiei pentru începători a devenit loc de joacă 
  • Pârtia Cozla în primii ani de la darea în folosinţă (2009-2010)
  • Pârtia Cozla în primii ani de la darea în folosinţă (2009-2010)
  • Pârtia Cozla în primii ani de la darea în folosinţă (2009-2010) 
  • Gheorghe Ştefan, Elena Udrea şi Gheorghe Flutur în telescaun, 20 februarie 2010
  • Udrea şi Pinalti, pe 20 februarie la pârtia Cozla 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările