România anilor 2000 din planurile lui Ceauşescu. Cum ar fi trebuit să arate ţara la începutul mileniului al III-lea

România anilor 2000 din planurile lui Ceauşescu. Cum ar fi trebuit să arate ţara la începutul mileniului al III-lea

Nicolae Ceauşescu la prezidiul Congresului al XIV-lea, ultimul al PCR FOTO: Comunismul în România

Planurile de dezvoltare ale ţării stabilite în 1989 prevedeau creşteri în toate domeniile de activitate. Pe lângă obiectivele cincinalului 1990-1995, documentele de partid stabileau cum urma să arate România până în anul 2010.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul din documentele oficiale care vorbea despre perspectivele de dezvoltare ale României comuniste este „Programul Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă pînă în anii 2000-2010”. Documentul poate fi consultat pe site-ul CNSAS.
 
Punctul de plecare era anunţat triumfător încă din start: „Dezvoltarea economico-socială a ţării a creat condiţiile pentru plata, an de an, a datoriei externe şi lichidarea acesteia în luna martie 1989”.
 
În plus, se arăta că pe baza creşterii producţiei materiale şi a venitului naţional, în ultimul cincinal au fost luate măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al întregului popor. 
 
„În anul 1988, retribuţia minimă s-a mărit de la 1.500 lei la 2 000 lei lunar. Prin încheierea, pînă la 1 iulie 1989, pe întreaga economie naţională, a noii acţiuni de majorare a retribuţiei personalului muncitor se asigură creşterea faţă de anul 1985 cu peste 10 la sută a retribuţiei reale. Pensiile au sporit în medie cu 8 la sută, din care pensiile mici cu peste 40 la sută”.
 
Conform programului adoptat pe 20 noiembrie 1989 la ultimul congres al regimului comunist, producţia industrială până în cincinalul 2000-2005 urma să se dubleze faţă de 1990 şi trebuia să susţină dezvoltarea ţării.
 
„ Producţia industrială - care, faţă de 1990, se va dubla pînă în anii 2000-2005  - va deţine şi în viitor rolul determinant în asigurarea dezvoltării eeonomico-sociale a ţării. În următorul deceniu se va încheia, în linii generale, investigarea complexă a potenţialului naţional de rezerve, inclusiv a structurilor geologice situate la mare adîncime şi în platforma maritimă”
   

Baza pe energie nucleară şi agricultură intensivă 

O atenţie deosebită trebuia să se acorde utilizării judicioase a potenţialului hidroenergetic (funcţionării la parametri optimi a centralelor nuclearo-electrice) şi  folosirii resurselor noi şi recuperabile de energie (solară, geotermală, eoliană, a biogazului şi biomasei), plus realizarea de sisteme pentru stocarea pe durate mari a acesteia. 
 
De altfel, era stabilit că amenajările hidroenergetice trebuiau să se încheie în cincinalul 1990-1995, ca şi realizarea şi punerea în funcţiune a centralelor nuclearo-electrice.
 
În agricultură se prevedea continuarea politicii „noii revoluţii agrare”, pentru obţinerea unor producţii înalte, având ca bază şi descoperirile ingineriei genetice. 
 
„Pînă în anii 2000-2005 va trebui să se ajungă la o recoltă stabilă de 40-45 milioane tone de cereale anual. Se va intensifica acţiunea de organizare complexă a teritoriului, încheindu-se amenajarea întregii suprafeţe posibile de irigat, precum şi lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi a excesului de umiditate. Producţia agricolă se va baza, în tot mai largă măsură, pe cuceririle biologiei moderne şi ingineriei genetice”
 

Transportul, preponderent pe calea ferată 

În ceea ce priveşte valorificarea fondului forestier, programul regimului communist insista pe latura ecologică şi o exploatare echilibrată a pădurilor:
 
„Vor fi integral realizate prevederile programelor naţionale de dezvoltare a fondului forestier şi de amenajare a bazinelor hidrologice, în vederea îmbinării armonioase a funcţiilor economice şi ecologice ale pădurii şi apelor”
 
În domeniul transporturilor se prevedea, în termeni generali, ca până în anii 2000 să se creeze un „sistem unitar şi optimizat al transporturilor”, cu preponderenţa căilor ferate şi o creşterea a rolului transportului fluvial şi maritim, în contrapondere cu limitarea la strictul necesar a celui rutier.
 
Din punct de vedere al nivelului de trai, se prevedea o „creştere mai rapidă a venitului naţional comparativ cu dinamica produsului social. Se estimează că, faţă de 1990, pînă în anii 2000-2005 se va asigura o dublare a venitului naţional”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: