Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş-Neamţ, o „fata morgana” pentru responsabilii de mediu
0
Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a declarat la Piatra Neamţ că pentru începerea exploatării zăcământului de uraniu din Neamţ va trebui reluată o lungă procedură a documentelor.
Ministrul Mediului nu ia în calcul posibilitatea redeschiderii minelor de uraniu din comuna Grinţieş-Neamţ prea curând. La finele unei vizite inopinate la depozitele de deşeuri periculoase din Neamţ, Rovana Plumb a declarat că proiectul Companiei Naţionale a Uraniului nu poate începe înainte de a se reface Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al perimetrului unde sunt situate minele.
„Mina nu are plan urbanistic zonal (PUZ), iar proprietatea a fost modificată. Noi am dispus Agenţiei de Protecţie a Mediului Neamţ să restituie toată documentaţia către agentul economic. Pentru obţinerea acordul de mediu sunt mai multe etape. Prima etapă este de schimbare a PUZ-ului. Dacă trece, apoi este vorba de hotărârea consiliului local. Mingea este la Consiliul Local Grinţieş după care putem discuta pe partea de procedură”, a precizat Rovana Plumb.
Problema a apărut după ce suprafeţele de teren împădurite sub care se află galeriile miniere au ajuns în proprietatea moştenitorilor boierului Sturdza prin procesul de retrocedare.
Minele de la Grinţieş sunt închise de la începutul anilor 2000
După perioada de documentare şi întocmire, noul PUZ va fi supus aprobării Consiliului Local Grinţieş. Odată obţinut votul legislativului local, pentru investitor (CNU) reîncepe procedura de obţinerea a acordului de mediu care presupune şi un studiu de impact prealabil.
Uraniul din Neamţ, sursă de combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă
Compania Naţională a Uraniului anunţase în vară că s-a găsit finanţarea necesară reluării activităţii. În urma prospecţiunilor făcute până în anul 2000, când gurile de mină au fost închise, specialiştii au concluzionat că în perimetrul Primatar-Grinţieş (Neamţ) - Tulgheş (Harghita), subsolul conţinea cel mai mare zăcământ de uraniu din ţară.
„Vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanţare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş-Grinţieş. Nu se va închide mina de la Crucea (judeţul Suceava - n.r.), ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaţilor de la sucursala Suceava”, declara în luna august Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei citat într-un comunicat al Companiei Naţionale a Uraniului.
Estimările avansate dinspre Ministerul Economiei arătau că uraniul extras din această zonă va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în folosinţă în următorii ani. Planurile au avut în vedere şi faptul că singura exploatare din ţară în funcţiune, cea de la Crucea-Botuşana (Suceava), ar putea fi închisă după ce licenţa de concesiune îşi va înceta valabilitatea (aprilie 2015).
Guvernul a aprobat în şedinţa din 2 octombrie a.c. proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani şi Zona III”, din Grinţieş, judeţul Neamţ. Conform acestuia, valoarea totală a investiţiei este de 407,331 milioane de lei, din care 322 de milioane de lei reprezintă cheltuielile aferente lucrărilor de construcţii - montaj.
În proiectul de hotărâre se mai preciza că durata de realizare a investiţiei este de 108 luni, capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu este de 124.000 de tone, iar finanţarea va fi asigurată din surse proprii ale CNU SA Bucureşti, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie.
Vă mai recomandăm:
Ce aduce bun şi rău redeschiderea minelor de uraniu de la Grinţieş
Se încarcă comentariile...
