Povestea curajosului Dodu, minerul revoltat care a stat faţă în faţă cu Ceauşescu la greva din '77. Cum a fentat filajul Securităţii liderul greviştilor

Povestea curajosului Dodu, minerul revoltat care a stat faţă în faţă cu Ceauşescu la greva din '77. Cum a fentat filajul Securităţii liderul greviştilor

Ceauşescu le vorbeşte greviştilor la Lupeni pe 3 august 1977. Chiar lângă el este Constantin Dobre

La 40 de ani de la greva din Valea Jiului, cercetătorii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii au prezentat detalii inedite despre evenimentele din 1-3 august 1977 şi despre cum l-a urmărit Securitatea pe minerul Constantin Dobre, omul care a avut curajul să-l înfrunte pe Nicolae Ceauşescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Greva minerilor din Valea Jiului din 1-3 august 1977 a fost printre primele mişcări sociale care au dat semnale regimului comunist că populaţia este nemulţumită de măsurile luate de PCR. Sursele istorice despre evenimentele petrecute în urmă cu 40 de ani nu au fost întotdeauna riguroase, fapt care a făcut ca, în timp, să circule şi versiuni care nu au avut acoperire în realitate.
 
O privire documentată asupra evenimentelor a fost realizată recent, în luna octombrie, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ, unde a fost deschisă o expoziţie dedicată grevei minerilor din 1977.
 
„Expoziţia realizată de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în parteneriat cu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, are la bază documente aflate în gestiunea CNSAS Exceptând materialele care se regăsesc în fondul Corespondenţă, am folosit şi documente identificate în fondul Documentar - judeţul Hunedoara (...) Partea documentară a expoziţiei a fost susţinută cu fotografii provenite din fototeca Arhivelor Naţionale ale României şi din cea a Muzeului Naţional de Istorie a României. Alte fotografii ne-au fost puse la dispoziţie de către domnul Florin Mugur, din Petroşani, căruia dorim să-i mulţumim şi pe această cale pentru generozitatea gestului său“, a precizat Elis Pleşa, membru în echipa de cercetători ai CNSAS care a lucrat la expoziţie alături de Raluca Nicoleta Spiridon, Theodor Bărbulescu (documentare) şi Teodora Roxana Pop (grafică).  
 
Istoricul Silviu Moldovan (primul din dreapta), Raluca Nicoleta Spirion (CNSAS), Mihaela Verzea (dir. adj. Muzeul de Istorie Piatra Neamţ) şi Laurenţiu Dulamă (vicepreşedinte CJ Neamţ), la deschiderea expoziţiei
 

Legea care i-a revoltat pe mineri

 
Expoziţia deschisă în Piatra Neamţ prezintă, cu ajutorul documentelor şi fotografiilor de arhivă, cronologia evenimentelor din 1-3 august 1977, atunci când minerii s-au revoltat împotriva condiţiilor economice şi sociale din Valea Jiului.
 
„Anii cu terminaţia 7 sunt speciali din punct de vedere al comemorării/aniversării revoltelor muncitoreşti. 1977 şi 1987 sunt anii principali, cu greva minerilor şi revoltele din Iaşi şi Braşov, momentul de explozie socială maximă, înaintea prăbuşirii regimului comunist“, spunea istoricul Silviu N. Moldovan, şeful Serviciului Cercetare − Editare din cadrul CNSAS, cu ocazia vernisajului expoziţiei. Colega sa, Raluca Spiridon, cercetător în cadrul CNSAS, a precizat că, până în anul 2007, nu au existat documente foarte substanţiale despre greva din Valea Jiului, ci doar câteva frânturi. „După o masivă predare între 2007 şi 2008, ne-au parvenit dosare despre greva minerilor din 1-3 august“.
 
În rezumat, ea a menţionat că principala cauză a nemulţumirilor minerilor a reprezentat-o noua lege a asigurărilor sociale care intra în vigoare de la 1 august 1977.
 
„Dacă până la această lege, minerii pensionaţi cu gradul III de invaliditate − cei care avuseseră accidente de muncă - se mai puteau angaja pentru munci uşoare şi cumulau pensia cu salariul, prin noua lege li se lăsa această nouă posibilitate de cumul, dar venitul lor nu putea depăşi mai mult de 70% din salariul avut înaintea pensionării şi atunci, unul din venituri cădea“. 
 
Raluca Spiridon a menţionat că Lupeni şi Aninoasa au fost principalele centre ale desfăşurării evenimentelor pentru că aici se aflau şi cei mai mulţi mineri care cumulau pensia cu salariul. După primele semnale de nemulţumiri din 1 şi 2 august, în noaptea de 2/3 august ajungeau la Lupeni minerii de la Paroşeni, mină care l-a dat mişcării pe Constantin (Costică) Dobre, cel care avea să devină liderul greviştilor.
 
„Este omul care a avut intuiţia de a sintetiza revendicările minerilor într-un program. Avem, astfel, unul dintre puţinele programe ale unei revolte şi mişcări muncitoreşti din România“, a mai menţionat Raluca Spiridon.
 
În expoziţia de la Piatra Neamţ sunt prezentate atât varianta olografă a revendicărilor, cât şi cea dactilografiată în acea noapte (2/3 august) la sediul Comitetului Municipal de partid.
 
 
 

Ceauşescu a cedat

 
Pe planşele expoziţiei, documentele şi fotografiile de arhivă urmăresc cronologic firul întregii mişcări greviste. Pe 3 august, Nicolae Ceauşescu ajungea pe stadionul din Petroşani, venind de la Neptun, unde purta discuţii cu Santiago Carillo, secretarul general al Partidului Comunist Spaniol. 

 
„În 1977, Nicolae Ceauşescu a avut un şoc: pentru el, faptul că era contestat de chiar clasa muncitoare, de mineri, a constituit un element alarmant“, a precizat Mihaela Cristina Verzea, director adjunct ştiinţific al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ.
 
Fotografiile din expoziţie, neretuşate, îl arată pe Secretarul General al PCR foarte surprins de ceea ce se întâmpla în jurul său.
 
„Ajunge în centrul mişcării greviste la Lupeni, era pregătit să nu accepte revendicările minerilor, însă, pentru că la un moment dat se ajunsese la un punct de inflexiune, Constantin Dobre îi citeşte din revendicările minerilor, şi iniţial le acceptă pe toate. Dobre venise cu revendicarea ca programul de lucru să revină la 6 ore pe zi şi în câte patru schimburi. A mai cerut ieşirea la pensie a minerilor la 50 ani, introducerea în mină a funcţionarilor şi tehnicienilor timp de 4 ore, reducerea aparatului administrativ şi să nu se aplice acordul global“, descrie situaţia de atunci Raluca Spiridon.
 
Ceauşescu le vorbeşte greviştilor la Lupeni. Chiar lângă el este Constantin Dobre 
 
Pe lângă faptul că a întocmit lista în 19 puncte cu revendicările minerilor, Constantin Dobre a constituit un Comitet de grevă, format din 15 reprezentanţi şi le-a solicitat minerilor să-l delege să vorbească cu Ceauşescu, ceea ce s-a şi întâmplat pe 3 august. După ce Nicolae Ceauşescu a acceptat toate revendicările minerilor, prin indicaţii ale centralei de la Petroşani s-au făcut presiuni asupra minerilor să renunţe la programul de 6 ore şi să se menţină cel de 8 ore. 
 
„O altă dualitate a regimului comunist este aceea că, deşi s-a acceptat  ca minerii să nu suporte măsuri represive, după 4 august s-a format un comandament cu cadre ale Securităţii şi Miliţiei format din adjunctul Ministrului de Interne, celebrul Nicolae Pleşiţă, din Emil Macri, Şeful Direcţiei Economice din Securitate, Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne şi şefii judeţeni ai Securităţii şi Miliţiei“, a mai precizat Raluca Spiridon.
 

Securiştii, invidioşi pe Dobre, alias Dodu

După ce a avut curajul să-i citească lui Nicolae Ceauşescu lista de revendicări, de pe scena improvizată la Lupeni, în faţa miilor de mineri, Constantin Dobre a intrat în atenţia regimului, documentele regăsindu-se în dosarul întocmit de Securitate pe numele său. Astfel, la ordinul lui Nicolae Pleşiţă, Dobre a fost pus sub filaj încă de a doua zi după vizita Secretarului General al PCR, fiind urmărit de ofiţeri de Securitate în toate zonele în care se deplasa.
 
„Documentele rezultate în urma activităţii de supraveghere a lui Dobre Constantin se prezintă sub formă de buletine informative pentru Consiliul Judeţean al P.C.R., fişe personale, rapoarte de investigaţii, verificări în evidenţele Ministerului de Interne, declaraţii, note informative, note de filaj, materiale rezultate în urma interceptării postului telefonic, începând cu data de 8 august 1977, la care se adaugă interceptarea corespondenţei“, arată cercetărorii de la CNSAS.
 
Pe panourile din expoziţia organizată la Piatra Neamţ sunt expuse două fotografii din timpul filajului, precum şi prima notă de filaj întocmită de Serviciul Special „F“ al Inspectoratului Judeţean Hunedoara al Ministerului de Interne pe data de 4 august 1977. În raport, Constantin Dobre era obiectivul „DODU“, iar din descrierea minut cu minut a activităţilor sale în spaţiul public, reieşea cât de mult respect aveau ortacii pentru liderul lor.
 
Constantin Dobre (al doilea din stânga) - foto de filaj
 
„De aici «DODU» a plecat spre Complexul Comercial cu un individ din grup şi au intrat în grădina de vară a restaurantului de la Complex, fiind urmăriţi de la distanţă de legătura «DINCĂ». La grădină, «DODU» a fost invitat să ia loc de către cetăţeni de la mai multe mese, majoritatea tineri, fiind întâmpinat cu cuvintele: «să trăieşti nea DOBRE», aceştia ridicându-se în picioare la venirea lui «DODU» şi dând mâna“, se arată în prima notă de filaj.
 
La final, există şi un capitol Concluzii, unde şeful Serviciului „F“, locotenent colonel Tudor Gheorghe, constată:
 
„În tot timpul efectuării filajului s-a constatat că obiectivul «DODU» se bucură de multă stimă şi simpatie din partea minerilor, fapt reeşit din discuţiile purtate de unele grupuri de mineri chiar în lipsa lui «DODU» care se exprimau printre altele că: «este mare domn», «ar merita să i se facă statuie de către mineri», «să fie ales în Comitetul oamenilor muncii pentru a reprezenta interesele minerilor întrunind toate calităţile pentru aceasta».“  
 

Misiunile informatorilor Neacşu şi Vanda

 
Documentele cercetate la CNAS arată că în  perioada 5 august 1977 – 5 septembrie 1977, activitatea lui Constantin Dobre a fost urmărită de către Serviciul de Securitate Municipal Petroşani, Grupa Operativă Paroşeni, Grupa Operativă Vulcan şi Miliţia Municipiului Petroşani.
 
„Prin intermediul unui număr substanţial de informatori (surse) s-au aflat date despre atitudinea acestuia vizavi de problemele din Valea Jiului, despre persoanele care-l vizitau la locul de muncă şi la domiciliu, precum şi despre discuţiile purtate cu acestea“, se arată în prezentarea expoziţiei de la Piatra Neamţ.
 
Astfel, într-o notă din 12 august 1977, informatorul „Neacşu“, de la mina Vulcan, raporta că în ziua precedentă, la ora 11.30, la intrarea în schimbul II, reuşise să stea de vorbă cu Dobre Constantin de la care a putut obţine „numai două lucruri, că se grăbea să meargă la locul de muncă“. Dobre i-a dezvăluit infromatorului că a primit câteva scrisori anonime prin care i se trăgea atenţia că aşa cum a făcut să se aprobe 6 ore de muncă, aşa să facă să fie 8 ore înapoi, altfel, era ameninţat să plece din Valea Jiului.
 
„A doua problemă care am putut-o opţine a fost: că dacă vreau să scriu ceva neplăceri cu orice situaţie să scriu în plic şi are să se adune pentru a le da tov. Nicolae Ceauşescu când va veni după 23 August, mai precis în 27 august 1977 de care se va ocupa el personal să adune scrisorile, toate anonimele cu scrisorile împreună le va prezenta tov. Secretar General“.
 
Un alt informator, cu numele de cod Vanda, raporta Securităţii că pe 13 august 1977 a stat în preajma lui Dobre, în timpul serviciului, dar nu a observat nimic deosebit, deoarece acesta a fost concentrat la munca din mină şi nu a vorbit nimic cu colegii mineri. Sub nota informativă, Vanda avea trasate următoarele sarcini în privinţa obiectivului Dobre:
 
„Să urmărească atent toată activitatea numitului Dobre C-tin, persoanele ce-l vizitează la locul de muncă, ce discuţii se poartă, anturajul său şi alte probleme ce au legătură cu susnumitul“. 
 
Constantin Dobre (al doilea din dreapta) - foto de filaj
 

Cum a descoperit Dobre un informator care-l fila

 
Între documentele făcute publice de cercetătorii de la CNSAS este şi un raport din 24 august 1977, referitor la filajul făcut asupra lui Dobre cu o zi înainte, când acesta s-a deplasat la Craiova, în vizită la fratele său. Pe tot timpul deplasării cu trenul de la Petroşani până la Craiova şi pe drumul de întoarcere, până în Vulcan, Dodu a fost supraveghjeat operativ, filajul fiind preluat de Serviciul „F“ al Inspectoratului Judeţean Dolj al Ministerului de Interne. Raportul, semnat de Lt. col. Lupea, prezintă la început condiţiile în care a început filajul, din gara Petroşani, şi faptul că din cauza aglomeraţiei din accelerat, atât el, cât şi Constantin Dobre au trebuit să circule cu bilete la clasa II, fără locuri.
 
„La sosirea acceleratului am urcat în vagon înaintea obiectivului unde, după ce s-au urcat toţi pasagerii, s-a urcat şi el. Tot timpul se urca în spate, cercetând cu privirea fiecare persoană din faţa sau spatele său. Se uita foarte atent la unii miliţieni care erau cu ordinea în gara Petroşani, în sensul de a vedea cine dintre civili discută cu ei şi dacă se urcă în accelerat“, nota informatorul. 
 

Securistul luat la întrebări de ortac

 
La un moment dat, după ce trenul a trecut de gara din Târgu Jiu, obiectivul a dispărut circa 40 de minute, drept pentru care ofiţerul de Securitate a pornit în căutarea lui. L-a găsit singur pe culoarul unui vagon şi a intrat cu el în discuţii. În urma dialogului, Dobre a devenit suspicios şi l-a întrebat pe informator câteva detalii: de unde este şi până unde călătoreşte.
 
„I-am spus că sunt de la Simeria şi că am venit la Institutul de Mine Petroşani pentru a vedea dacă mai sînt locuri la subingineri unde fiul meu intenţionează ca în toamnă să dea admitere. Sosind după ora 15 nu am mai găsit pe nimenea la Institut şi mă deplasez la Craiova cu acelaşi scop. Apoi, dacă nu reuşesc mă voi deplasa în continuare la Piteşti. După toate acestea, el s-a exprimat «interesante poveşti» prezentându-se că se numeşte DOBRE şi că este miner la E.M. Vulcan“.
 
Practic, în tren, rolurile s-au inversat, iar personajul urmărit a început să-l pună pe securist într-o postură delicată, cerându-i cu insistenţă să se prezinte şi să-şi dovedească identitatea:
 
„I-am spus că sînt Lupea şi că lucrez ca merciolog la Fabrica de Lapte Simeria…Apoi a scos buletinul şi a încercat să dovedească că el este DOBRE – la care i-am spus că nu mă interesează cine este. Totodată, mi-a cerut să dovedesc şi eu că mă numesc Lupea. I-am spus că nu am buletinul la mine, deoarece autoturismul a fost lovit şi se află la reparaţii unde am lăsat actele şi cu dovada de reparaţii la soţie“. Dobre i-a transmis lt. colonelului că ştie cine este. 
 
Anchetat şi interogat permanent în privinţa evenimentelor din Valea Jiului, Constantin Dobre a fost determinat să se stabilească la Craiova unde va fi urmărit în continuare de Securitate. La 1 septembrie 1977, sursa „L.V“ menţiona că Dobre „umba cu foaia de lichidare pentru diferite semnături“, precizând „că pleacă la Craiova unde a primit apartament bun şi serviciu la Întreprinderea de Reparaţii auto, iar soţia a fost angajată la o ţesătorie“. Motivaţia plecării sale a fost aceea că: „aşa este mai bine că nu este altă soluţie“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările