Portret/ Neamţ: Cătălin Iosub, dascălul îndrăgostit de muzica populară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Coordonează de opt ani grupul „Cântec Sfânt“ şi caută să reînvie folclorul românesc autentic din ţinutul Neamţului.

Născut în Bucureşti, Cătălin Iosub nu se simte deloc atras de viaţa aglomerată din Capitală. Pentru el copilăria înseamnă prietenii şi amintirile de la şcoală sau de la Liceul „Electrocontact“ din Botoşani, oraş în care părinţii s-au stabilit atunci când el avea trei ani. După ce a împlinit vârsta majoratului a plecat la Mănăstirea Horaiţa din Neamţ, unde a vieţuit timp de trei ani.

„A fost o pornire interioară ca să găsesc răspuns la întrebările esenţiale care mă frământau în acea perioadă. De altfel, foarte mulţi tineri din generaţia mea au ales această cale, iar mănăstirea a fost o şcoală de viaţă extraordinară“, explică acum Cătălin.

Cântă în poieniţe

Experienţa sa de viaţă în lăcaşurile monahale a cumulat o perioadă de opt ani, timp în care a fost contabil la Mănăstirile Horaiţa şi Bisericani sau ghid turistic de engleză şi franceză la „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi.  Cătălin Iosub a devenit dascăl şi coordonează corul de la Biserica „Pogorârea Sf. Duh“ din Piatra Neamţ.

În primul an în care şi-a început activitatea a înfiinţat grupul muzical „Cântec Sfânt“, care are 30 de membri cu vârste cuprinse între 6 şi 78 de ani. „Grupul a pornit de la biserică şi la început avea doar cinci membri. Ni s-au alăturat în timp tot mai mulţi oameni, de diverse vârste şi profesii, majoritatea intelectuali. Cu noi cântă ingineri, profesori, jurişti, pensionari, elevi, chiar şi lăutari“, spune dascălul.

Repetiţiile sunt de două ori pe săptămână. „Pretenţia mea este să-i văd cu partitura în faţă, sunt foarte exigent. Vara, după slujbă, mergem în poieniţele de la Almaş sau la Cuejdi. Luăm cu noi şi instrumentele şi cântăm de răsună pădurile. Suntem amatori, dar poate cu profesionişti nu aş fi făcut o treabă atât de bună“, explică tânărul.

Deşi mare parte din activitatea grupului este dedicată cântărilor bisericeşti, membrii abordează şi folclorul.  În cadrul unei seri dedicate lui Anton Pann a interpretat cu grupul muzica lăutărească, aşa cum era cântată în urmă cu 200 de ani. A cântat şi piesele folcloristului basarabean Nicolae Sulac sau cele culese şi interpretate de Grigore Leşe.

„Din punctul meu de vedere, Leşe este emblema autenticităţii folclorice. Vreau să fac şi eu ce-a făcut el, să preiau cântecele vechi de la bătrâni şi să le cultivăm tinerilor“, descrie dascălul proiectul intitulat „Redescoperă sufletul românesc“.

Profil
Născut. 7 iunie 1977, la Bucureşti.
Studii. Liceul Electrocontact Botoşani.
Familie. Este căsătorit.

Întrebări şi răspunsuri
Care este aria de cercetare a folclorului autentic în care veţi activa?
Căutările o să se îndrepte în zona judeţului Neamţ. Vreau să merg acolo unde folclorul mai are o mică pâlpâială, avem încă bătrâni care ştiu doine sau balade din strămoşi. Dacă nu facem nimic, aceste valori se vor pierde odată cu oamenii. Nu facem acest lucru în spirit comercial. Vreau să mai dau o şansă muzicii autentice.
Cum este structurat corul pe care îl coordonezi?
La biserică formula este pe patru voci: tenor prim, tenor secund, bariton şi bas. În afara liniei corale bisericeşti urmăm şi linia de folclor în care funcţionăm cu cele 11 fete plus două fetiţe de clasa I, mezinele grupului.

Ce-i place
Lui Cătălin îi place să picteze icoane bizantine, un hobby cultivat din perioada petrecută la mănăstire. Este preocupat să-şi facă prieteni şi are o plăcere deosebită să gătească sarmale, ciorbe, fripturi sau poale-n brâu cu brânză de capră.

Ce nu-i place
Superficialitatea şi neseriozitate semenilor sunt lucrurile care-i displac cel mai mult. „Nu-mi plac lăutarii care spun că interpretează folclor şi de fapt cântă o manea profanând folclorul autentic“, spune Iosub. 

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite