Portret/ Constantin Preoteasa descoperă tainele civilizaţiei Cucuteni

Portret/ Constantin Preoteasa descoperă tainele civilizaţiei Cucuteni

Constantin Preoteasa

Tânărul cercetător lucrează la singurul muzeu de artă eneolitică din ţară, dedicat celei mai importante culturi istorice. Oltean la origine, Constantin Preoteasa s-a adaptat în cei zece ani de când a venit la Piatra Neamţ, ca şi când ar fi trăit în Moldova de-o viaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Nu sunt adeptul ideii că acolo unde te-ai născut trebuie să şi mori“, spune specialistul Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni din Piatra Neamţ. Costi, aşa cum îi spun prietenii, îşi aminteşte cu plăcere de anii copilăriei petrecuţi la Turceni, un oraş care gravitează şi acum în jurul Complexului Energetic: „Era o zonă cosmopolită pentru că aici erau detaşaţi din toată ţara specialişti“.

A început la Gumelniţa

Pasiunea pentru trecut l-a îndrumat să-şi continue studiile în domeniu la Facultatea de Ştiinţe Umaniste, specializarea Istorie-Geografie.

„Mi-am ales arheologia şi am făcut practica pe şantierele-şcoală de la Hârşova-Constanţa şi Borduşani-Ialomiţa. Chiar dacă practica obligatorie era de trei săptămâni pe an, eu am studiat pe şantiere timp de doi ani“, spune cercetătorul. Sub coordonarea profesorului Dragomir Popovici, de la Muzeul Naţional de Istorie al României, tânărul a avut ocazia să descopere vestigiile aşezărilor eneolitice din civilizaţia Gumelniţa.   

Deşi lucrarea sa de licenţă avea ca temă cultura Cucuteni, tânărul nu reuşise încă să ia contact direct cu vestigiile acestei civilizaţii. În primul an de facultate a descoperit însă un catalog bilingv, realizat în engleză şi greacă, dedicat culturii Cucuteni.

„Albumul fusese lansat în 1997 la Salonic, în acel an oraşul fiind Capitală Culturală Europeană. Am fost convins de atunci că mă voi dedica culturii Cucuteni“, povesteşte Constantin. În acelaşi an, a avut ocazia să viziteze Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ şi a rămas fascinat.

„Orice student în domeniu îşi doreşte să ajungă să lucreze la Centrul de Cercetare al Culturii Cucuteni. Este instituţia cu cea mai importantă activitate de valorificare a acestei culturi pentru că aici se află 70% din patrimoniul cucutenian românesc“, mai spune Preoteasa.

La muzeu, din 2005

În vara anului 2000 a fost ghid la Casa Memorială „Ion Creangă“ de la Humuleşti, iar în septembrie Constantin a avut ocazia să lucreze pe şantierul de la Ghindaru, lângă Moineşti, unde se află cea mai importantă staţiune arheologică cucuteniană.

A revenit la Piatra Neamţ în 2001 şi timp de cinci ani a activat la Muzeul de Istorie până în vara lui 2005, când s-a transferat la Muzeul Cucuteni, deschis pe 24 iunie şi este încântat de munca sa.

Profil

Născut: 2 ianuarie 1978, Târgu Jiu, judeţul Gorj.
Studii: Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia“ din Târgovişte.
Familie: Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

De ce merită cultura Cucuteni un muzeu propriu?
Pentru cantitatea şi calitatea vestigiilor care, în raport cu alte culturi, sunt cel mai bine conservate în timp. Civilizaţia Cucuteni a dăinuit între anii 5.000 şi 3.500 î.H., iar în momentul de maximă înflorire a atins un areal foarte vast.

De ce sunt importante vestigiile aflate în muzeul de la Piatra Neamţ?
Pentru că nu există expoziţie în lume dedicată acestei culturi care să nu includă aceste artefacte de prestigiu. În ultimii ani, vestigiile din colecţia muzeului s-au „plimbat“ în Suedia, la Stockholm sau la Olten (Elveţia). Artefactele au ajuns şi la Vatican, sau în Polonia, iar acum sunt la New York.

Ce-i place
E microbist înfocat, susţinător al echipei Steaua, şi pasionat în mod special de sporturile de echipă. O altă pasiune este muzica rock, îndeosebi cea din anii ’60-’70, între formaţiile preferate fiind The Doors, Jethro Tull sau ZZ Top.

Ce nu-i place
Nu vede cu ochi buni dinamica societăţii din zilele noastre care, consideră el, ne răpeşte multe din plăcerile vieţii. „Practic omul a devenit sclavul timpului şi al banului. Nu ne mai aplecăm asupra spiritualităţii“, spune cercetătorul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările