Piscina animalelor din masivul Ceahlău. Fotografii inedite cu sălbăticiuni care se adapă şi scaldă într-un tău

Piscina animalelor din masivul Ceahlău. Fotografii inedite cu sălbăticiuni care se adapă şi scaldă într-un tău

Moş Martin, relaxându-se în piscina naturală FOTO Ceahlaupark.ro

Fotografii inedite cu animale sălbatice, care au fost surprinse la adăpat sau scăldat într-o „piscină” din munţi (sau „tău”, cum este denumirea specifică), au fost publicate de Administraţia Parcului Naţional Ceahlău

Ştiri pe aceeaşi temă

„Piscina“. Aşa este intitulată o postare publicată duminică, 18 aprilie 2021, pe pagina de socializare a Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău, în care sunt prezentat opt fotografii ale unor animale sălbatice, surprinse în timp ce se adăpau sau se scăldau în ceea ce a primit numele de „Piscina“. 
 
Este vorba despre un mic tău alimentat de un izvor, situat undeva în munţii Ceahlău, care-i căutat de sălbăticiunile zonei. În ineditele imagini pot fi văzute bând apă sau 
răcorindu-se un urs, cerbi, o căprioară, o ursoaică însoţită de un pui, alta cu doi ursuleţi, un jder şi o găinuşă de munte. 
 
Fotografiile sunt capturi de pe ceea ce au înregistrat, anul trecut, camerele de supraveghere montate de rangeri, cu scopul de a monitoriza viaţa sălbatică din areal. Tot într-o postare de duminică, anterioară celei cu imaginile surprinse, administraţia Parcului Ceahlău explică ceva mai multe despre „piscină“, care era „folosită“, pe data de 18 septembrie 2020, de o ursoiacă însoţită de doi pui: 
 
 
„Din seria Monitorizări. Imagini rare, care surprind o ursoaică însoţită de doi pui adăpându-se în 
padure. Băltoaca s-a transformat mai târziu şi într-o mică piscină. Puii de urs rămân, de regulă, pînă la doi ani cu mama lor, moment din care îşi încep existenţa solitară. Direcţia de Administrare a Parcului
Naţional Ceahlău“. 
 

„Foarte frumos! Utilă şi solicitată piscina!“ 

După cum reiese din cele înregistrate pe respectiva cameră de supraveghere (data, ora, pemperatură), micul tău a fost vizitat, pe 4 septembrie 2020 de un urs, care s-a răcorit, făcând baie, pe 5 septembrie de o căprioară, pe 16 septembrie de un cerb, pe 18 septembrie de ursoaica ce avea doi pui, iar de un jder pe 25 septembrie. 
 
 
Pe 13 octombrie 2020, în zonă a sosit un cerb, a doua zi o ursoaică şi puiul ei, iar pe 27 octombrie de o găinuşă de munte. La postarea de pe pagina de Facebook a Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău sunt şi câteva comentarii: David Preston:
 
„Imagini fantastice ale camerei sălbatice“, Liliana Cseh: „Foarte frumos! Utilă şi solicitată piscina!“; Coca Mihai: „Este reală, din Ceahlău?“; Ana Banu: „Ce frumos!“; Florin Marius: „Trebuie schimbată
apa...“; Geta Stanciu: „Pe aici ai ajuns să umbli căpriţă de munte ce eşti!“; Cătrinar Bogdan: „Mă bucur că deocamdată animalele nu trebuie să platească apa, dar nu mai dăm idei că deja aer curat avem cu porţia cu defrişările astea!“. 
 

A fost declarată arie protejată în anul 2000

Administraţia Parcului Naţional Ceahlău are ca obiect de activitate administrarea şi conservarea patrimoniului natural constituit din habitate naturale, floră şi faună sălbatică ce intră în componenţa
arealului şi a altor arii naturale protejate din judeţul Neamţ, instituirea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii din ecosistemele naturale, precum şi a peisajului natural din ariile protejate. 
 
 
Toate acestea în concordanţă cu dezvoltarea aşezărilor umane din vecinătatea ariei naturale protejate, păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, dezvoltarea ecoturismului şi a altor activităţi economice care să nu afecteze siguranţa şi calitatea habitatelor şi a ecosistemelor naturale. Parcul se întinde în extremitatea central-vestică a judeţului Neamţ, aproape de graniţa cuHarghita, pe teritoriile comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlău, Taşca şi al oraşului Bicaz. 
 
Parcul Naţional Ceahlău a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate) şi reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuţite, peşteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajişti şi fâneţe. 
 

Cerb, urs, capră neagră, mistreţ, jder, nevăstuică... 

Are o suprafaţă de 8.400 de  hectare şi include ariile protejate Poliţa cu Crini - rezervaţie naturală de tip ştiinţific şi botanic şi Cascada Duruitoarea - monument al naturii. În areal trăiesc mamifere, trei amfibieni: ivoraşul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă şi salamandra carpatică, un peşte din specia Cottus gobio - zglăvoacă, precum şi cosaşul-de-munte-cu-picioare-roşii, o nevertebrată. 
 
 
Aici vegetează şase specii floristice rare: ruginiţa, papucul doamnei, clopoţelul de munte, moşişoara, iarba-gâtului şi stânjenelul sălbatic. Pădurile parcului adăpostesc exemplare de cerb, căprioară, capră neagră, pisică sălbatică, mistreţ, vulpe, jder, nevăstuică, viezure, iepure de câmp, dihor, arici comun, pârş cu coada stufoasă, pârş de stejar, pârş de alun, şoarece săritor de pădure  etc.
 
Dintre păsări, aici vieţuiesc uliul porumbar, acvila de munte, pescăruşul albastru, fâsa de munte, cocoşul de munte, acvila ţipătoare mică , corbul, cristelul de câmp, mierlă de apă, mierla de piatră,
brumăriţă de stâncă, ciocănitoarea de munte, piţigoiul-moţat, şoimul călător, piţigoiul de munte şi mierla gulerată. 
 
Flora parcului este alcătuită din arbori şi arbuşti cu specii de brad, larice, zâmbru, tisă, pin de pădure, jneapăn, ienupăr, fag, gorun, stejar, carpen, paltin de munte, arţar, tei, frasin, mesteacăn, arţar, răchită, salcie albă, arin de munte, arin negru, alun, păducel, afin, soc negru, mur, zmeur, merişor etc.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările