„Ordonanţa Dragnea” a înroşit judeţul Neamţ. Bilanţul traseismului politic după cele 45 de zile de „porţi deschise”

Un prim lot de 16 primari PDL şi PNL au fost prezentaţi la sediul PSD Neamţ încă din  martie 2014 drept „coordonatori speciali PSD”

După cele 45 de zile de „permisie” a migraţiei politice, structura politică a celor 83 de primari din Neamţ s-a modificat radical, colorând judeţul aproape complet în roşu.

Alegerile locale din 2012 au dat un oarecare echilibru între forţele politice, PSD având 34 de primari, PDL 29 (din care doi primari de municipii - Gheorghe Ştefan la Piatra Neamţ şi Laurenţiu Leoreanu la Roman), PNL 12, UNPR 7 şi PRM 1. 

Situţia s-a dezechilibrat însă considerabil în cele 45 de zile, raportul înclinându-se clar în favoarea PSD şi UNPR care deţin acum 70 din totalul de 83 de primari ai judeţului (61 la PSD, 9 la UNPR). Marele câştigător a fost, cum era de anticipat, PSD care a adăugat 27 de primari faţă de alegerile locale din 2012. 

PSD + UNPR = 85% din primarii de Neamţ 

Aşa cum era de aşteptat, cel mai mare profit al Ordonanţei Dragnea l-a obţinut PSD care, de la 34 de primari în 2012, a ajuns acum să numere 61 de edili. În perioada „porţilor deschise“, 26 dintre primari au preferat culoarea roşie (16 de la PDL şi 10 de la PNL), după ce un alt câştig pentru social-democraţi fusese bifat în 25 mai a.c., prin victoria candidatului PSD Vasile Rotariu la alegerile locale parţiale din comuna Mărgineni (scrutin organizat urmare a decesului primarului Ioan Surdu-ex UNPR).

„Au depus adeziuni, în mod legal. A fost o chestiune de voinţă personală, nimeni nu i-a obligat, aşa au considerat. La aceştia se adaugă zeci de aleşi locali, viceprimari“, a declarat deputatul PSD de Neamţ Ioan Munteanu.

De menţionat că PSD are acum sub control în Neamţ trei primării de oraşe (din cele 5 localităţi urbane ale judeţului), respectiv la Bicaz şi Târgu Neamţ (câştigate la alegerile din 2012), cărora s-a adăugat cea a oraşului Roznov (primarul Ionel Ciubotaru părăsind PDL pentru PSD).

Un mic câştig a realizat în vremea ordonanţei Dragnea şi UNPR care la Neamţ îl are ca lider pe Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean. Plecaţi cu 7 primari în 2012, progresiştii au ajuns să aibă acum 9 edili. L-au pierdut pe primarul de Mărgineni (decedat), iar edilul comunei Ceahlău s-a declarat independent. UNPR a recuperat însă în cele 45 de zile prin patru noi veniri (primarii comunelor Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Borleşti şi Ruginoasa). 

„O să ia şi babele din biserică“

La capitolul pierderi, PDL şi PNL ocupă primele două locuri. Efect al mişcărilor politice de la centru, „portocalii” au ieşit de sub autoritatea liderului de atâţia ani  Gheorghe Ştefan (în primăvara acestui an Pinalti a anunţat că susţine Mişarea Populară şi pe Elena Udrea, dar nu a părăsit PDL şi în acte), şi au migrat spre PSD şi UNPR. 

Din cei 29 de edili, democrat-liberalii au mai rămas cu 7, majoritatea (16) alegând PSD, 3 au mers la UNPR, iar 3 au optat pentru independenţă (primarul de Roman şi cei ai comunelor Bicazul Ardelean şi Răuceşti).

„O să ia tot. O să ia şi babele din biserică“, declara fâcând haz de necaz Alexandru Drăgan, primarul comunei Taşca, desemnat în funcţia de preşedinte PDL Neamţ după ce primarul Gheorghe Ştefan „Pinalti“ a declarat că simpatizează cu PMP-ul Elenei Udrea.

Liberalii au suferit la fel de mult în aceste 45 de zile, din cei 12 primari câţi numărau în 2012, rămânând acum doar cu doi edili (primarii comunelor Dochia şi Petricani), în vreme ce ceilalţi 10 au virat spre PSD.    

„E bine că ştim pe cine putem miza şi să nu păţim ca la alegerile europarlamentare, atunci când primarii noştri au lucrat pentru alte partide“, a concluzionat deputatul de Iaşi Mugur Cozmanciuc, liderul interimar al PNL Neamţ.

PRM a pierdut singurul primar pe care îl avea în Neamţ, Vasile Iliuţă, edilul comunei Borleşti plecând la UNPR. 

Se poartă şi primarii independenţi

Ordonanţa Dragnea a creat la Neamţ, în premieră în acest mandat 2012-2016, şi un grup de 4 primari independenţi. În ultima zi permisă pentru migraţie, a anunţat că renunţă la PDL primarul de Roman, Laurenţiu Leoreanu, pentru a deveni independent. 

„Am fost până astăzi (vineri, 16 octombrie, n.n.) membri ai PDL, încă de la înfiinţarea acestei formaţiuni. Am rămas fideli crezului nostru până în momentul în care, săptămâna trecută, la Tribunalul Bucureşti a fost consfinţită fuziunea cu PNL, care se va materializa prin pierderea numelui partidului în care am activat. Metaforic vorbind, noi am rămas fideli partidului în care am lucrat, de la «aprinderea luminii» până la stingerea ei. Nu am marşat la traseimul politic, nu am plecat spre alte partide, dar în momentul dispariţiei sale, am luat decizia de a ne declara independenţa“, a declarat Laurenţiu Leoreanu, primarul municipiului Roman, în ultima zi permisă pentru transferuri politice. Odată cu el, au făcut mişcarea spre independenţă şi 10 consilieri locali aleşi în 2012 pe listele PDL. 

Înaintea primarului de Roman, optaseră pentru independeţă şi primarii comunelor Bicazu Ardelean, Răuceşti (ambii ex-PDL) şi Ceahlău (ex-UNPR).

Situaţia primarilor din Neamţ (iunie 2012) : 34 PSD, 29 PDL, 12 PNL, 7 UNPR, 1 PRM   

Situaţia primarilor din Neamţ (octombrie 2014) : 61 PSD, 7 PDL, 9 UNPR, 2 PNL, 4 independenţi