Neamţ: Vasile Gaman:A dus satul românesc în propria casă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Neamţ: Vasile Gaman:A dus satul românesc în propria casă
Neamţ: Vasile Gaman:A dus satul românesc în propria casă

După ce s-a dedicat lucrului în lemn, nemţeanul şi-a expus operele într-o casă-muzeu. El a sculptat strane şi catapetesme la peste 40 de biserici din ţară

În 40 de ani de experienţă, Vasile Gaman s-a dedicat cioplitului în lemn, dar şi colecţionării de obiecte şi unelte vechi, cărţi, manuscrise, icoane vechi, costume populare, măşti, medalii, monede şi alte obiecte care amintesc de viaţa satului românesc.


Născut lângă Ozana lui Creangă, în satul Lunca din comuna Vânători Neamţ, Vasile Gaman a iubit lemnul încă din copilărie. Timp de 22 de ani a activat ca profesor la Şcoala Populară de Artă din Piatra Neamţ, perioadă în care a calificat peste 60 de elevi în sculptură.
 
Casă-muzeu de 30 de ani


Talentul şi munca i-au fost recunoscute de-a lungul timpului şi l-au impus ca membru de marcă al unor instituţii precum Centrul de Cultură „Carmen Saecularae” Neamţ şi Academia Artelor Tradiţionale din România.
De asemenea, meşterul popular se poate lăuda cu titlul de cetăţean de onoare al comunei Vânători Neamţ. Vasile Gaman sculptează în lemn de-o viaţă. Artistul a fost atras de istorie motiv pentru care a „brodat” în lemn nenumărate chipuri de voievozi români.  De alt-fel poarta de la intrarea casei-muzeu are încrustate portretele lui Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. „În sculptură m-am axat pe istorie. Am încercat să relatez momente de la Burebista şi până în zilele noastre”, a povestit Vasile Gaman.


Îndrăgostit de tot ce înseamnă artă populară, pasiunea  l-a îndemnat să colecţioneze obiecte rare, care punctează istoria.
În anul 1979 au fost deschise pentru prima dată porţile Muzeului Vasile Gaman, în satul Lunca din comuna Vânători Neamţ. Muzeul reprezintă o casă tradiţională specifică acestor locuri.


Colecţia cuprinde aproape 3.000 de piese confecţionate sau colectate de-a lungul timpului. Pot fi văzute aici unelte agricole foarte vechi, manuscrise, icoane pictate pe lemn, costume populare, vase de ceramică, măşti, medalii şi decoraţii, toate amintind de tradiţiile, obiceiurile şi evenimentele ce au marcat zona.

Mobilier sculptat în mănăstiri şi biserici


Sute de turişti au călcat pragul casei-muzeu printre aceştia numărându-se şi Mircea Dinescu, Adrian Păunescu şi Cornelui Vadim Tudor. Sutele de lucrări realizate în lemn, dar şi colecţia impresionantă de obiecte de artă populară vor rămâne în timp o dovadă incontestabilă a istoriei şi tradiţiei româneşti. Meşterul popular Vasile Gaman a sculptat mobilierul pentru peste 40 de biserici din ţară.Stranele sau catapetesmele lucrate de Gaman pot fi văzute la mănăstirile Agapia, Horaiţa, Ciolpani, Tisa Silvestri, Catedrala Eroilor din Târgovişte  sau la biserici din Bacău, Hunedoara şi Oradea.

Întrebări şi răspunsuri

Ce reprezintă sculptura pentru dumneavoastră?
V. G.: Cioplitura în lemn a fost pentru mine o chemare pentru frumos încă din copilărie. Am căutat să dau lemnului o înfăţişare de floare, de pasăre, de căprioară şi de chip de om. Dintotdeauna chipurile cele mai dragi au fost cele ale voievozilor noştri, care au apărat cu dârjenie şi eroism pământul străbunilor.
  
Cine va duce mai departe munca lui Vasile Gaman?
V. G.: Cei doi băieţi ai mei îmi calcă pe urme şi au rămas alături de mine în bătătură. Ei vor duce tradiţia mai departe atât prin sculptură, cât şi prin colecţia de obiecte populare.


ce-i place
În timpul liber scrie poezii, iar unele au fost publicate. „Când îmi aşez gândurile pe hârtie sunt inspirat de chipul mamei, de natură şi de sculptură. Îmi place natura, admir tot ce e creat de Dumnezeu şi încerc să văd numai frumosul din tot ceea ce mă înconjoară”, a precizat meşterul.

ce nu-i place
„Întotdeauna am urât să stau degeaba şi cred că timpul nu trebuie pierdut. De aceea nu suport nici oamenii leneşi. Tot ce-am realizat până acum a fost prin muncă şi am încercat să-mi educ şi copiii la fel”, a completat artistul.

Profil
Născut
20 ianuarie 1936, satul Lunca, comuna Vânători Neamţ
Educaţie
absolvent al Şcolii de Meserii din Târgu Neamţ 
Experienţă
40 de ani în sculptură 
Familie
căsătorit, tatăl a patru copii

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite