Misterele fântânii din Cetatea Neamţ. Legenda spune că puţul a fost săpat de prizonierii turci, la porunca lui Ştefan cel Mare
0În curtea interioară a Cetăţii Neamţ se află o fântână legendară despre care se spune că ar fi fost săpată de turcii luaţi ostatici în urma unei bătălii purtate cu oastea lui Ştefan cel Mare. Domnul Moldovei le-a promis otomanilor care ajungeau la resursa de apă că vor fi eliberaţi
Turiştii care vizitează Cetatea Neamţ nu au cum să nu remarce în interiorul fortăreţei muşatine prezenţa unei fântâni situată chiar în mijlocul curţii medievale.
Obiectivul din curtea interioară nu este însoţit de vreo prezentare, însă un obicei s-a împământenit în rândul vizitatorilor, acela de a arunca monede aşa cum turiştii procedează la celebra fântână arteziană Fontana di Trevi, din Roma.
Turiştii aruncă bănuţi în fântână ca să le aducă noroc FOTO: Florin Jbanca
Ostatici turci puşi la săpat până dau de apă
Geneza fântânii de la Cetatea Neamţ este explicată de o legendă care vorbeşte despre faptul că ar avea legătură cu bătăliile lui Ştefan cel Mare cu turcii. Se spune că otomanii au fost atraşi la Cetate şi au încercat timp de două zile să o cuprindă, după care au început să bombardeze fortăreaţa.
Pe podul de acces în cetate nu puteau intra, deoarece dedesubt erau suliţe bine ascuţite, iar unii au căzut în capcane sau au fost ucişi de săgeţile trase din cetate. „Mahomed s-a reîntors spre Istanbul. Cu prizonierii de război, Ştefan cel Mare i-a adunat în curte, le-a făcut semn cu sabia pe pământ şi le-a spus: <Pământ şi apă aţi căutat, de veţi săpa şi de apă veţi da, liberi să fiţi>. Au săpat circa 110 de metri până la nivelul râului Ozana şi au zidit astfel fântâna. Cine a rămas în viaţă, a fost eliberat“, a reprodus legenda muzeograful Mihai Cucolea.
Istoria demitizează povestea
Muzeograful Vasile Diaconu, responsabilul Secţiei Târgu Neamţ a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, spune că, având în vedere amplasamentul fortificaţei medievale, e foarte posibil că o sursă permanentă de apă să fi existat în interiorul cetăţii încă din prima etapă de funcţionare, respectiv din secolul XIV (1374-1391), când cetatea a fost ridicată pe culmea Pleşu de către Petru Muşat I.
„În vreme de asediu, fără o sursă de apă, rezistenţa în cetate nu ar fi fost posibilă. Fiind amplasată pe un pinten montan, e clar că trebuia să existe o sursă de apă. S-a mai vechiculat că ar fi fost un rezervor de apă în zonă, dar nu se pune problema să fi existat o instalaţie de aducţiune a apei în secolele XV-XVI“, spune Vasile Diaconu.
Istoricii susţin că e greu de stabilit care a fost adâncimea fântânii, dar este cert faptul că avea dimensiuni impresionante, ţinând cont de necesarul de apă pentru cei care locuiau şi apărau cetatea. În plus, nu există o sursă clară care să certifice legenda potrivit căreia Ştefan cel Mare i-ar fi silit pe prizonierii turci să sape pentru a ajunge la apă.
„Suntem de părere că în acest caz este vorba de o fântână şi nu de un rezervor, din simplul motiv că în vecinătatea fortificaţiei nu există o altă sursă de aprovizionare cu apă. În plus, un rezervor ar fi fost condiţionat şi de apele pluviale, ceea ce nu prezenta o garanţie pentru cei care apărau cetatea“, mai spune Vasile Diaconu.
Fântâna atrage ca un magnet turiştii de la cetate sursa FOTO: amfostacolo.ro
Tunelul de fugă misterios din fântână
Un alt mister ce însoţeşte fântâna din Cetatea Neamţ este existenţa unui tunel care are deschiderea în puţul fântânii, folosit pentru o retragere forţată de cei care apărau fortăreaţa.
Despre acest tunel povestea Mihail Sadoveanu în lucrarea sa ,,Cetatea Neamţului”.
,,Am auzit şi eu că era ...aici, în mijloc, o fântână, da’ adâncă tare trebuie să fi fost....Te coborai cu ciutura până la jumătate şi de acolo puteai intra într-o hrubă care răspundea acolo, în fântână, - şi prin hruba aceea mergeai, mergeai şi ieşeai la capătul muntelui, de ceea parte, în pădure, spre Oglinzi”.
Pe marginea acestor mituri, au circulat în timp tot felul de poveşti legate de amanajarea subterană care i-ar fi ajutat pe plăieşi să scape de agresori, ieşind în pădurea din zona actualei staţiuni Oglinzi.
,,Nu s-a demonstrat nimic legat de aspectul acesta al tunelului, este tot o legendă care circula în epocă. Singurele cercetări s-au făcut în anii ’60, când s-a restaurat cetatea, iar constructorul a coborât pâna la 8-10 metri cât are fântâna şi nu s-au găsit dovezi ale vreunui guri de tunel. E doar o legendă care circulă şi în zilele noastre”, mai spune muzeograful Vasile Diaconu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
