Mausoleu unic în ţară, lângă fortăreaţa Neamţ. A fost ridicat în interbelic, pentru a cinsti o categorie aparte de eroi din Primul Război Mondial

Edificiul a fost inaugurat în anul 1939 FOTO Doru Iconaru Historia.ro

Aproape de Cetatea Neamţ se află un mausoleu dedicat eroilor neamului din rândul Vânătorilor de Munte, la inaugurarea lui participând regele Carol al II-lea şi premierul Armand Călinescu.

De pe dealul de la intrarea în Târgu Neamţ, cum vii pe drumul naţional dinspre Piatra Neamţ, ceea ce sare în ochi, răsărind din verdele pădurii, sunt zidurile cunoscutei Cetatea Neamţ. Privind mai atent, în dreapta fortăreţei medievale mai apare ceva, un contur albicios al altei clădiri emblematice pentru urbea de la malurile Ozanei. 

Este un mausoleu unic în România prin dimensiunile sale, dar şi prin ceea ce reprezintă şi cui i-a fost dedicat. Pe data de 3 noiembrie a fiecărui an este sărbătorită Ziua Vânătorilor de Munte, una care capătă o conotaţie mai mare la Târgu Neamţ, pentru că aici se află monumentul dedicat celor care s-au jertfit în lupte, făcând parte din aceste trupe. 

Iar în 2021 s-au împlinit 105 ani de când a fost înfiinţată în cadrul Armatei Române, la Bucureşti, prima unitate din ţară, prin transformarea Şcolii de schiori în Corpul vânătorilor de munte, organizat în trei batalioane, fiecare cu tot atâtea companii. Pentru că nu se ştia cât va mai dura starea de neutralitate a ţării, era nevoie de un corp specializat pentru ostilităţi în zone alpine. 

În contextul vremurilor de atunci, când deja prima conflagraţie mondială era în toi prin Europa, în scurt timp unitatea a fost transferată la Târgu Neamţ, corpul fiind mărit la cinci companii de puşcaşi, două de mitraliere şi o secţie de telegrafie fără fir. Comanda i-a fost acordată maiorului Virgil Bădulescu, înainat apoi la gradul de general, care a fost ajutat de un corp ofiţeresc format din 28 de cadre. 

La 27 iulie 1917, regimentul a plecat în pasul Oituz, participând la luptele foarte grele cu trupele austro-ungare, având un rol decisiv în confruntările de la Măgura, Coşna şi Cireşoaia. Pentru toate acestea, corpul de armată a fost decorat cu distincţia „Crucea Mihai Viteazul“. 

După încheierea Primului Război Mondial, s-a decis construirea monumentului-mausoleu, la propunerea Societăţii Cultul eroilor, cu sprijinul Comitetului de iniţiativã al vânătorilor de munte şi al unor veterani. Apoi, aşezământul a fost inaugurat la 28 iunie 1939, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a prim-ministrului Armand Călinescu, alături de care s-au aflat membrii guvernului, ofiţeri superiori, şefii bisericii şi un numeros public. 

„A urmat prezentarea drapelului ciuruit de gloanţe a primului batalion al vânătorilor de munte“ 

„Pe tot drumul până la Tg. Neamţ, M.S. Regele a fost întâmpinat de ţărani îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, de străjeri şi străjere cu flori în mână, de autorităţile comunale şi căminele culturale, care, în urale nesfârşite, au făcut o entuziastă întâmpinare convoiului. (...) La urcarea spre monument, buciumaşii, urmaşi ai plăieşilor lui Ştefan (...) au dat semnalul din buciume. Sus, la monument, M.S. (...) a trecut în revistă Batalionul 1 de vânători. Muzica militară a intonat imnul regal. (...) A urmat prezentarea drapelului ciuruit de gloanţe a primului batalion al vânătorilor de munte“.

Unul dintre basoreliefuri simbolizează România FOTO Monumenteneamt.ro

Aşa este prezentată, de către publicaţia Dordeneamt.ro, vizita regelui la inaugurarea monumentului, citând din presa vremii - un articol publicat în ziarul „Avântul“. Mausoleul este opera sculptorului Theodor Burcă, fiind construit din piatră şi bronz, adăpostind osemintele eroilor căzuţi în războiul pentru întregirea neamului. Pe laturi sunt trei plăci de marmură. 

Una aminteşte data plecării pe front: „De pe aceste plaiuri şi-au luat zborul în zorii zilei de 27 iulie 1917, primul batalion de Vânători de Munte, sub comanda Mr. Virgil Bădulescu. Înfruntând urgia focului duşman, Vânătorii de Munte au înscris pagini de glorie în istoria războiului nostru de întregire la Târgu-Ocna, Cireşoaia, Coşna“. Pe altă placă sunt inserate numele celor aproape 200 de „vânători de munte căzuţi pe câmpul de onoare“, iar a treia textul dedicat dezvelirii monumentului. 

Pe soclu mai sunt două basoreliefuri, realizate în bronz de către Theodor Burcă. Unul prezintă o femeie înaripată, îmbrăcată în haine de roman, cu o spadă la şold, în mişcare, ce face un salt de pe un vârf de munte, simbolizând România. În mâna stângă ţine stema sprijinită pe umăr, iar în mâna dreaptă întinsă are o coroniţă de lauri. Al doilea basorelief prezintă militari români avântându-se în luptă, cu casca pe cap şi cu baioneta la armă. Pe o treaptă superioară a soclului se află un vultur, tot din bronz, ce-şi ia zborul către vest, la fel ca ostaşii plecaţi pe front. În partea de nord, apare la suprafată cripta mausoleului, sub forma unui mormânt, cu lespedea neagră, cu o cruce albă pe ea. 

„Este monument, deoarece reprezintă o operă arhitecturală şi de artă de mari proporţii, destinată să comemoreze jertfele de glorie şi de eroism ale neamului, din Primul Război Mondial. Este şi mausoleu, deoarece este un monument funerar mare, ridicat în memoria eroilor vânători de munte căzuţi pe frontul de luptă în Războiul de Reîntregire a Neamului şi înhumaţi în cripta de la bază“, se precizează pe neamtmonumente.ro. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

De ce doar toamna se colorează copacii în stranii nuanţe de roşu. Explicaţia: antocianina e de vină

Ţinut de poveste din România, din nou într-un top mondial. Care sunt atu-urile