Mărturii de la canonizarea mitropolitului Varlaam. Cum s-au „împuns“, la Secu, Băsescu şi Tăriceanu

La ceremonia desfăşurată la mănăstirea din Munţii Neamţului a avut loc un mare pelerinaj, bun prilej pentru o „baie de mulţime” pentru politicieni. Băsescu şi Tăriceanu, aflaţi în război, şi-au continuat înfruntarea chiar şi în lăcaşul sfânt.

29 august 2007, Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ. Toată floarea politicii româneşti, membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, miniştri, parlamentari, dregători de rang mai mare sau mai mic din Neamţ şi judeţe vecine îşi dăduseră întâlnire la aşezământul menţionat. 

Urma să fie slujba de canonizare cărturarului Varlaam, mitropolit al Moldovei între anii 1632 - 1653, la care aveau să asiste şi vreo 15.000 de credincioşi, după unii mai mulţi, după alţii mai puţini, dar, oricum, lume multă. 

Pe la ora 10.30, a sosit preşedintele Traian Băsescu, cu soţia, o delegaţie oficială, gărzi de corp, întâmpinaţi fiind de câtre stareţul Vichentie Amariei. 

După vreo jumătate de ceas, a apărut şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, însoţit de Bogdan Olteanu, preşedintele

Camerei Deputaţilor şi mai mulţi miniştri: Varujan Vosganian, Paul Păcuraru, Adrian Iorgulescu, Adrian Cioroianu, senatorul Norica Nicolai şi mulţi alţii. 

Slujba a fost oficiată de IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi locţiitor de Patriarh la acea vreme, alături de care a fost IPS Policard, mitropolit de Spania şi Portugalia, delegat din partea Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. 

Iar norodul, care era la curent cu viaţa politică agitată a momentului, a văzut cum premierul şi preşedintele nu au schimbat nici un cuvânt, nici o privire şi au stat la o distanţă destul de mare unul de celălalt, pe scenă. 

Băsescu abia lansase o „bombă“ - că vrea referendum pentru votul uninominal, plus ca era în plin scandal cu Tăriceanu, comentând iar pe seama firmei Energy Holding, acuzând că „băieţii deştepţi“ făceau uriaşe afaceri cu energie de la Hidroelectrica.

Una dintre minuni: asfaltarea drumului spre mănăstire

Slujba religioasă a început în jurul orei 09.30, cu cea de hrămuire a mănăstirii şi a urmat ceremonialul de canonizare a mitropolitului, când, ca prin minune, ploaia mocănească şi rece s-a oprit, iar cerul s-a limpezit. Asta spre bucuria mulţimii care înţesase curtea mănăstirii, cerdacurile din jur şi a celor din exteriorul lăcaşului, care urmăreau pe un mare ecran ce se petrecea în incintă. 

Pe măsură ce timpul trecea, oamenii au comentat în fel şi chip faptul că cei mai importanţi oameni de stat ai momentului s-au ignorat, în prelugirea războiului dintre ei. Şi au mai fost două aspecte care au atras atenţia, vorbindu-se că, deja, cel canonizat a făcut primele minuni. 

Drumul ce duce la mănăstire a fost asfaltat cu doar câteva zile înainte de slujbă FOTO Dan Sofronia

Prima a sfântului Varlaam avea să fie considerată, cu ghilimelele de rigoare, cea a asfaltării drumului spre mănăstire, de la intersecţia cu DN 15. Până atunci era unul cumplit de prost, plin de gropi şi denivelări, deşi zona avea şi are un mare potenţial turistic (în continuarea lui se ajunge la aşezămintele de la Sihăstria şi Sihla), iar în câteva zile a fost gata. 

A doua minune a fost considerată încetarea ploii sâcâitoare, care cernea de dimineaţă, cu puţin timp înainte de începerea slujbei. Iar ce-i care nu credeau, erau repede „convinşi“ de argumentele credincioaselor cu ceva ani în spate, musai mereu prezente la astfel de adunări. 

Linişte deplină s-a lăsat când s-a dat citire tomusului Sfântului Sinod, prin care s-a proclamat, pe 20 iunie 2007 canonizarea Sfîntului Ierarh Varlaam. 

„Hotărâm ca părintele nostru Varlaam, mitropolit al Moldovei, să se numere printre sfinţii pomeniţi de biserica noastră şi preamăriţi de Dumnezeu în ceruri şi să se cinstească cu căntare de laudă în ziua 30 a lunii august. Poruncim, de asemenea, ca viaţa, slujba şi icoana sfântului să fie primite cu evlavie de ierarhi, monahi şi de toţi credincioşii ortodocşi“, se arăta în proclamaţia de canonizare

„Binecuvântate fie-vă familiile şi toate lucrările bune“

Racla din argint aurit ce adăposteşte osemintele marelui ierarh, care şi-a dormit, timp de 350 de ani, somnul de veci la Mănăstirea Secu, fusese aşezată într-un baldachin special pe scena unde se oficia

slujba.

IPS Daniel a fost cel care a oferit în dar icoane, cu chipul sfântului, preşedintelui Băsescu, premierului Tăriceanu, lui Bogdan Olteanu şi ierarhilor prezenţi, mulţumind Guvernului pentru ajutorul acordat la realizarea raclei, la Monetăria Statului, care a costat 120.000 de lei. 

Premierul sosea la mănăstire alături de Toader Mocanu, prefectul Neamţului FOTO Dan Sofronia

„Îi felicităm pe cei care au contribuit la buna organizare a acestui eveniment, mulţumim şi mass-mediei care reflectă cu acurateţe şi deosebită evlavie acest moment sfânt şi solemn. Mult ajutor în activitatea dumneavoastră, binecuvîntate fie-vă familiile şi toate lucrările bune, spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea noastră. Să ne ajute bunul Dumnezeu să avem mai multă încredere în noi, mai multă speranţă şi iubire faţă de sfinţii noştri, care ne-au lăsat o moştenire de credinţă luminoasă şi

cultură frumoasă. Să trăiţi în mulţi şi luminoşi ani!“. 

Acestea au fost cuvintele transmise de IPS Daniel tuturor celor care au fost prezenţi la canonizarea Sfântului Ierarh Varlaam. După slujbă, preşedintele Traian Băsescu, soţia şi alţi câteva persoane „fidele“ au fost primii care au părăsit lăcaşul de cult din Munţii Stânişoarei, în jurul orei 14.30, iar restul oficialilor guvernamentali au rămas la agapa creştinească organizată de mănăstire. 

Mulţimea a avut şi alte subiecte de discuţie, că în jurul aşezământului au fost mult prea multe tarabe ale unor comercianţi dubioşi, că au fost nenumăraţi milogi, pomanagii, plus o groază de indivizi, la fel de dubioşi, care cereau danii pentru construirea de schituri şi biserici de care nu prea auzise nimeni.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Icoanele făcătoare de minuni de la mănăstirile din Munţii Stânişoarei. De ce li s-a mai spus „Lidianca“ şi „Axioniţa“

Muzeul Vivant de la cea mai cunoscută mănăstire din Neamţ. „Nu veţi găsi aici aur, ci sufletul acestui neam“: