FOTO Jurnal de vacanţă pe două roţi. Peisaje unice prin pădurile din Neamţ spre Lacul Cuejdel
0Iubitorii de călătorii cicloturistice pot parcurge în jumătate de zi unul din cele mai frumoase trasee spre lacul Cuejdel din Neamţ. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul Campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de ţară cu peisaje mirifice spre rezervaţia naturală care seamănă izbitor cu Lacul Roşu.
Startul aventurii pe două roţi care măsoară 52 de kilometri este oraşul Piatra Neamţ, mai precis ieşirea spre Tîrgu Neamţ, pe DN 15 C, un drum care se parcurge lejer până la Gârcina, prima comună care se învecinează cu municipiul reşedinţă de judeţ. De aici se intră la stânga pe DJ157 D, tot pe o cale asfaltată lăsând în urmă pensiunea Balan, şi sediul primăriei Gârcina.
Parte componentă a comunei Gârcina, satul Cuejdi te introduce în atmosfera spectaculoasă a naturii pe măsură ce casele încep să se rărească, semnalul la telefon se pierde, şi intri pe drumul comunal DC 145. Asfaltul se întrerupe la un moment dat, iar bicicleta şi căruţele sunt tot mai dese în peisajul rural.
Drumul neasfaltat te strecoară printre ultimele case, iar după ieşirea din sat ruta continuă printre dealuri domoale, cu fânării aruncate pe coaste. După circa 10 minute în faţă răsare un schit alb, cu o clopotniţă situată spre răsărit, la câţiva metri distanţă. Lăcaşul de călugări pare relativ nou construit, iar peste drum e chilia monahilor. Unul din ei strange fânul şi ne confirmă că suntem pe drumul cel bun spre lacul Cuejdel.
Spre sfârşitul verii peisaje cu sătenii care muncesc la strânsul fânului se întâlnesc pe tot parcursul itinerariului către lac. O femeie ne sfătuieşte ca la prima intersecţie a drumului comunal să mergem spre dreapta, pe podeţul care trece peste pârului Cuejdi. Facem întocmai, iar calea aleasă se desfăşoară acum pe sub umbra copacilor.
La un moment dat, drumul secundar se termină brusc, iar poteca marcată pe copaci cu o dungă roşie transformă devine un sector de hiking, în care bicicleta nu mai poate fi folosită. După două zone de urcuş, se ajunge într-un drum forestier accesibil, iar bicicleta tip mountain bike face faţă fără probleme.
Semn că destinaţia excursiei nu e departe este un prim lac ce se iţeşte dintre copaci, nu departe de drum. Şi acesta, ca şi lăcuşorul următor s-au format tot în urma alunecărilor de teren petrecute în anii ’80. Frumuseţea sălbatică a celor două lacuri mici oferă prilejul unui scurt răgaz pentru odihnă şi fotografii.
La nici 15 minute de al doilea lac se iese din drumul forestier în drumul judeţean care încinge, ca un brâu malul estic al Lacului Cuejdel. Printre copacii de la baza drumului se zăreşte oglinda apei, dar panorama lacului poate fi admirată peste puţine minute, în zona rezervaţiei naturale unde campează turiştii.
La prima vedere, lacul te impresionează prin frumuseţea sălbatică, şi mai ales prin asemănarea izbitoare cu Lacul Roşu, un mult mai celebru lac de baraj natural situate nu foarte departe. Trunchiuri de copaci uscate ies din apă doar spre maluri pe toată întinderea bazinului.
„Înainte de a se forma lacul, pe mijloc trecea un drum folosit de armată. Am mers cu camioanele pe acest drum prin anii “70 şi ştiu cum era. Apoi a fost o alunecare de teren masivă, şi s-a format barajul natural care a dus la formarea lacului. Ştiu că spre baraj adâncimea e de vreo 20 de metri”, ne povesteşte un sătean din Cracău Negru, în timp ce admirăm peisajul din foişorul de observare construit de silvicultorii care au în custodie aria protejată.
De pe mal, două grupuri de pescari îşi încearcă norocul cu undiţele, iar corturile întinse sub umbra copacilor sunt semne că vor rămâne şi peste noapte.
„Are balta peşte, se pot prinde aici bibani, caras, crap, păstrăv chiar undeva spre coada lacului, dar trebuie să pescuieşti la plută, că altfel îţi prinzi cârligul în crengile de la fundul apei”, ne explică un pescar cunoscător.
Cuejdel, cel mai tânăr lac de baraj natural din România
Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lac de baraj natural din ţară. Reprezintă o arie naturală de protecţie specială, rezervaţie naturală de tip acvatic. Conform datelor oficiale din 2011, dimensiunile sale sunt: lungime 1.004,82 m, lăţime între 19,25 m şi 282,6 m cu o medie de 138,83 m. Suprafaţa lacului este de 13,95 ha, adună un volum de apă de 1.413.255 mc, are o adâncime maximă de 16,45 m, cea medie fiind de 10,1 m.
Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel prin surpări şi alunecări succesive la baza Culmii Munticelu.
Etapa decisivă de formare a lacului a fost alunecarea de teren din anul 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată, cel mai probabil de cutremurul din anul 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă. Principala cauză a multiplelor alunecări de teren a fost defrişările produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950-1960 şi construcţia vechiului drum forestier în această zonă.
Din cauza colmatării, lacul nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roşu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Recomandări pe aceeaşi temă:
Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania
FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj
FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei
FOTO VIDEO Invincibila Cetate de Scaun reface atmosfera perioadei de glorie a Moldovei
FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica
FOTO VIDEO Munţii Rarău - Giumalău, ţinut de poveste. Legenda uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei
FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea
Se încarcă comentariile...
