Expoziţie inedită propusă turiştilor care ajung la fortăreaţa medievală de pe Culmea Pleşu. Ce vestigii sunt expuse

Expoziţie inedită propusă turiştilor care ajung la fortăreaţa medievală de pe Culmea Pleşu. Ce vestigii sunt expuse

Cetatea Neamţ este etestată documentar de la 1395. FOTO: Şapte Seri

„Cahle din cadrul colecţiei Complexului Muzeal Naţional Neamţ“ este titlul expoziţiei temporare ce poate fi văzută la Cetatea Neamţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetatea Neamţ este unul dintre cele mai vizitate obiective din ţinutul străjuit de masivul Ceahlău, atrăgând anual zeci de mii de turişti. Pentru a spori atractivitatea fortăreţei medievale şi pentru a veni în întâmpinarea celor care-i trec „pragul“ cu noi „provocări“, periodic, sunt organizate diverse manifestări. 
 
Ultima dintre ele a fost pusă în practică zilele trecute, fiind vorba despre expoziţia temporară intitulată „Cahle din cadrul colecţiei Complexului Muzeal Naţional Neamţ“, care este
deschisă în perioada 14 iulie - 15 septembrie 2020, în sala „Cameră plăieşi“, din cadrul cetăţii. 
 
Proiectul urmăreşte să aducă în atenţia vizitatorilor valoarea estetică a cahlelor (teracote) identificate în urma cercetărilor arheologice din judeţul Neamţ. Expozitia reuneşte piese
din colecţiile următoarelor unităţi: Muzeul de Istorie Roman, Muzeul Cetatea Neamţ, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ. 
 
 
„În Evul Mediu, sobele concepute din cahle reprezentau principala sursă de căldură pentru perioada rece. Treptat, pe lângă îndeplinirea unei funcţii pur utilitare, soba a început să fie asociată cu un anumit statut social. Cahlele prezintă un repertoriul iconografic variat, compus din următoarele elemente: eposul cavaleresc, motive heraldice şi zoomorfe, personaje fantastice, motive florale şi vegetale stilizate, momente din viaţa de curte, diverse aspecte ale vieţii cotidiene. Din punctul de vedere a execuţiei cahlelor se pot identifica două etape distincte: modelarea la roata olarului şi imprimarea cu ajutorul tiparului“, precizează reprezen tanţii Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
 

„Calitatea şi complexitatea decorurilor au atras atenţia specialiştilor“

Cahle descoperite în zona Cetăţii Neamţ. FOTO: Wikiwand.com

În colecţiile muzeului se află numeroase cahle întregi sau în stare fragmentară, de diverse forme, smălţuite şi nesmălţuite, descoperite în cadrul cercetările arheologice din situri eponime: Târgu Neamţ,

Cetatea Neamţ, Preuteşti, Cetatea Nouă a Romanului, Episcopia Romanului, Roman, Buda-Bozieni şi Săbăoani. 
 
Unul dintre cei care a „plecat“ în căutarea unor astfel de vestigii şi le-a studiat este dr. Vasile Diaconu, directorul Secţiei Muzeale Târgu Neamţ, membru în Comisia Naţionalã de Arheologie a României. El spune că cercetările arheologice efectuate în incinta fortificaţiei de pe Culmea Pleşu au scos la iveală, printre alte vestigii, şi numeroase teracote, folosite la construirea sobelor în perioada de funcţionare a Cetăţii Neamţ.
 
Aceastea au „apărut“ încă de la săpăturile din anii 1939-1940, iar excavaţiile ulterioare, în interiorul, sau în exteriorul cetăţii au dus la descoperirea a numeroase piese, dar cele mai multe erau în stare
fragmentară. 
 
„Desigur, unele dintre ele, prin calitatea şi complexitatea decorurilor, au atras atenţia specialiştilor, fiind incluse în studii de specialitate, dar o bună parte a lor încă aşteaptă să fie studiate. În colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie se găseşte un lot important de astfel de piese, care acoperă un interval cronologic de la prima jumătate a sec. XV şi până la sfârşitul sec. XVII. (...) Existau două
grupe principale: cahle smălţuite şi nesmălţuite, confecţionate în ateliere specializate“, explică Vasile Diaconu.
 

Stema Moldovei, „bătută“ şi pe cahle

Specialistul în arheologie este de părere că în prima jumătate a secolului XV, cahlele erau lucrate exclusiv la roata olarului, pentru ca în perioada următoare să predomine cele executate în două etape: la roata olarului şi în tipar. 
 
Tot din secolul XV apar şi teracotele smălţuite, fie cu roşu, cu galben, dar cel mai adesea cu verde. În funcţie de rolul jucat în structura sobelor, existau cahle pentru soclu, pentru camera de ardere, pentru camera de încălzire şi cahle pentru coronament. 
 
„Majoritatea cahlelor care provin de la Cetatea Neamţ sunt decorate cu motive geometrice, vegetale, zoomorfe, elemente heraldice, scene inspirate de eposul cavaleresc. Câteva piese întregi, care au fost
descoperite în incinta monumentului medieval, se remarcă prin decorul care înfăţişează stema Moldovei din secolul XV. 
 
Eleganţa şi motivele decorative complexe întâlnite pe cahlele întregi sau fragmentare, descoperite la Cetatea Neamţ, confirmă faptul că în interiorul fortificaţiei existau sobe deosebit de îngrijit lucrate şi poate cu o arhitectură interesantă, aşa cum o confirmă unele reprezentări grafice din Occidentul medieval“, conchide doctorul în istorie. 
 
Aşadar, Cetatea Neamţ vă aşteaptă să-i (re)treceţi „pragul“!
 

Pe aceeaşi temă:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările