Epopeea parcului Cozla, soluţia genială găsită de un primar după cea mai mare catastrofă din Piatra Neamţ. „Totul a fost executat numai cu cazmaua şi lopata”

Parcul înfiinţat la început de secol al XX-lea a acoperit dezastrul unor alunecări care au afectat muntele Cozla, ce străjuieşte la nord oraşul Piatra Neamţ. Zona a fost împădurită în urma unui proiect care a durat trei ani, la iniţiativa fostului primar Nicu Albu.

Parcul Cozla, situat aproape de centrul oraşului Piatra Neamţ, pe strada Ştefan cel Mare şi lângă drumul ce urcă spre Colibele Haiducilor, Terasa Gospodinelor şi staţia de sosire a telegondolei are o istorie zbuciumată care a început în urmă cu mai bine de o sută de ani. 

Realizarea acestui parc are o istorie interesantă, amenajarea fiind gândită pentru a înlătura efectele celui mai grav fenomen natural care a afectat urbea. Astfel, în luna mai 1897, după o lungă perioadă de ploi abundente, a avut loc o alunecare de teren de amploare, provocând la baza muntelui Cozla pagube însemnate, 21 de case şi anexe gospodăreşti fiind afectate.

Detalii despre acele vremuri sunt prezentate de Dimitrie Hogea, fost primar al urbei Pietrei în perioada 1914-1918, în lucrarea de memorii intitulată „Din trecutul oraşului Piatra Neamţ”. 

„În noaptea de 30-31 mai 1897, în urma unor ploi mari, care au ţinut toată luna aceea, muntele a început să se surpe chiar din vârf, alunecând încet devale, acoperind sub el toate locuinţele oamenilor, cari, înspăimântaţi, au fugit scăpând doar cu viaţa acoperind în acelaşi timp şi cea mai mare parte din locul viran al primăriei, până aproape de stradă. Când a doua zi dimineaţă am văzut acest dezastru, un spectacol jalnic ni s-a înfăţişat ochilor: muntele surpat forma uriaşe crăpături, răpi şi prăpăstii adânci şi o enormă masă de pământ, amestecat cu stânci şi arbori desrădăcinaţi – mânaţi la vale”, aminteşte fostul primar. 

Muntele Cozla în timpul lucrărilor de amenajare a parcului sursa foto:blogulluigabu.blogspot.ro

Dimitrie Hogea spune că toată lumea era îngrozită, temându-se că surparea muntelui va înainta spre centrul oraşului. Fostul edil susţine că muntele a luat-o la vale urmare a unor decizii care au nesocotit efectele de mediu. 

„Principala cauză a surpării a fost că pe vremuri, atât populaţia oraşului, cât şi chiar primăria, au deschis cariere de piatră, săpând şi adâncind terenul, în care producându-se gropi mari, apa din ploi, nemaiavând scurgeri, s-a infiltrat şi apoi, ajungând la un strat de argilă, alunecarea muntelui a fost inevitabilă”

Ideea genială a unui primar

Timp de patru ani, situaţia nu a fost schimbată în vreun fel, până în primăvara anului 1901, atunci când la conducerea urbei a ajuns Nicu Albu, primarul care a avut în plan să înlăture ameninţarea naturii. 

„A chemat şi a consultat diferiţi ingineri silvici specialişti care au fost de părere să se facă lucrări de drenat a torenţilor şi canale de scurgere. Nicu Albu însă nu a împărtăşit aceste păreri (...) şi a avut fericita idee a facerei unui parc modern, împădurit, punând astfel în practică vechea tradiţie că numai pădurea, rezultată din mari plantaţii, apără şi consolidează terenul munţilor”, aminteşte D. Hogea, la acea vreme viceprimar al oraşului.

În lucrarea sa de memorii, fostul primar Hogea prezintă etapele lucrărilor care s-au întins pe o perioadă de trei ani, din toamna anului 1901, şi până în vara anului 1904.

„Lucrările ai început prin nivelarea terenului şi începerea de plantaţii cu brazi pe o scară întinsă. Apoi a tăiat şi a construit şoseaua mare ce duce din strada Ştefan cel Mare până în vârful Cozlei mici. S-au făcut alee şi cărări în toate direcţiile, ziduri de sprijinirea malurilor, rigole, podeţe, etc”

„Totul a fost executat numai cu cazmaua şi lopata” 

Pini şi brazi aduşi la Piatra de la Sinaia   

Autorul aminteşte că sute de oameni au lucrat trei ani la rând pentru a executa lucrările de împădurire. Speciile de pomi au fost aduse chiar de la Serele Regale ale Castelului Peleş, şi chiar primarul Nicu Albu a donat brazi din curtea casei sale.

„Plantaţiile s-au făcut cu pini şi brazi aduşi de la Sinaia; o parte din brazi au fost daţi chiar de Nicu Albu din parcul casei sale şi transplantaţi aice. Ele au durat trei ani de-a rândul, în 6 anotimpuri; primavara şi toamna, căci terenul fiind arid şi pietros, pinii şi brazii nu se prindeau toţi şi erau mereu înlocuiţi; s-au făcut şi garduri de nuele, spre a se opri torenţii apelor. Sute de oameni, femei şi copii lucrau la plantaţii, cărând apa cu găleţile spre a le uda în timp de secetă”

La terminarea lucrărilor, s-au ridicat în parc cazinoul-bufet şi pavilioanele pe platforma II, cu toate instalaţiile şi mobilierul necesar. Pavilionul central a  fost distrus în urma unui incendiu devastator din 1924, ale cărui cauze au rămas necunoscute. 

Pavilionul Parcului Cozla sursa foto: blogulluigabu.blogspot.ro

Primarul a refuzat să dea numele parcului 

Parcul a fost inaugurat pe 15 august 1904, în zi de mare sărbătoare, de Sfânta Maria. Înainte de acest eveniment, Dimitrie Hogea (atunci viceprimar) a propus ca parcul să poarte numele celui care l-a ridicat, Nicu N. Albu, însă acesta a refuzat categoric. 

Primarul Nicu.N. Albu (în mijloc) la inaugurarea Parcului Cozla sursa foto: blogulluigabu.blogspot.ro

„Înainte de inaugurarea lui am propus în consiliul comunal, în semn de omagiu către Nicu Albu, ca parcul să-i poarte numele, dar, în modestia sa, dânsul a refuzat, dându-i-se atunci numele de Parcul Cozla. Dar în septembrie 1921, administraţia comunală de atunci a schimbat – cu aprobarea Ministerului de Interne, vechea denumire de Cozla, în parcul Nicu N. Albu”, menţionează D. Hogea în lucrarea amintită.

Pe 14 septembrie 1923, în grădina de la poalele muntelui Cozla (acum grădina zoo), a fost dezvelit bustului lui Nicu N. Albu, pe care sunt înscrise cuvintele edilului - „A fost greu, dar am învins natura”. Evenimentul a avut loc, după cum aminteşte Dimitrie Hogea, în prezenţa unei delegaţii conduse de primul ministru Ionel Brătianu, I.G. Duca şi dr. I. Costinescu.

Bustul lui Nicu N. Albu foto: Florin Jbanca

Prefect, primar, deputat şi senator

Nicu N. Albu a fost primar al oraşului Piatra Neamţ între anii 1901-1904 şi câteva luni în 1907. Înainte de a fi edilul şef al urbei, a fost de două ori prefect al judeţului Neamţ, între anii 1885-1888 şi 1895-1899. În perioada 1891-1894 a fost deputat, iar după încheierea mandatului de primar a fost ales senator între anii 1905-1907 şi 1907-1908.  

O importantă realizare a lui Nicu Albu în timpul mandatului său de primar a fost introducerea iluminatului electric în Piatra Neamţ, utilizând uzina societăţii Foresta, proprietatea lui Dimitrie Lalu. 

Nicu N. Albu, primarul care a marcat dezvoltarea oraşului Piatra Neamţ la început de secol XX

Mandatul primarului Nicu Albu (1901-1904) este sinonim cu „marea epocă constructivă”. În acea perioadă au fost construite Bulevardul Ferdinand, străzile C.V. Andrieş şi Zânelor, au fost reabilitate sediile primăriei şi pompierilor.  Tot atunci a fost înfiinţată sera de flori, a fost realizat primul blocaj de piatră al râului Bistriţa şi a fost introdusă reţeaua de apă potabilă. Gara a fost adusă în oraş şi a fost prelungită calea ferată.