Descoperire arheologică lângă Piatra Neamţ: oase gravate, vechi de peste 20.000 de ani, găsite la Poiana Cireşului
0
Echipa de arheologi de la Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte a reluat săpăturile începute anul trecut în şantierul paleolitic de lângă Piatra Neamţ. Specialiştii au scos la lumină vestigii care au o vârstă cuprinsă între 20.000-24.000 de ani.
În prima săptămână de la începerea săpăturilor în situl arheologic de la Poiana Cireşului (localitatea Izvoare, lângâ Piatra Neamţ), echipa coordonată de profesorul universitar Marin Cârcumaru, doctor cercetător Elena Niţu şi dr. Ovidiu Cârstina a reuşit să dea peste două oase de animale, probabil de ren, gravate cu diferite semne.
„Săpăturile arheologice în şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ au debutat cum nu se putea mai bine, cu aglomerări abundente de resturi faunistice de ren şi utilaj litic foarte reprezentativ în nivelul Gravetian I, cu vârste între 20.000 şi 24.000 B.P. Au fost descoperite deja şi primele obiecte de artă constând dintr-un rest de metapod gravat cu mai multe linii paralele şi un os cu o gravură longitudinală”, arată profesorul universitar doctor Marin Cârciumaru.
Specialiştii susţin că în locul în care se efectuează aceste săpături au existat o continuitate a unei comunităţi cu o tabără de vânătoare preistorică ce a aparţinut aşa numitului Om Gravetian. Anul acesta, săpăturile se vor efecuta pe o suprafaţă de circa 18 metri patraţi.
„În anii trecuţi aici, la Poiana Cireşului, s-au făcut descoperiri excepţionale – pandantive gravate în piatră, alte obiecte de podoabă, unelte şi arme ale omului străvechi au ieşit la lumină, descoperirile fiind de interes mondial”, spune scriitorul Daniel Roxin, pe blogul său.
Zonă de abataj a renului
Într-un interviu acordat anul trecut scriitorului Daniel Roxin, profesorul universitar Marin Cârcumaru ş doctor cercetător Elena Niţu explică ce însemnătate au descoperirile de la Poiana Cireăului.
„Noi la Poiana Cireşului am nimerit într-o zonă de abataj al renului şi al bizonului. Practic era o zonă de depunere a oaselor, erau procesate animalele şi, cu toate acestea au fost descoperite şi obiecte de podoabă”, spune profesorul Marin Cârcumaru.
Cercetătorul Elena Niţu susţine că este posibil ca în situl arheologic sunt mai multe straturi cu vestigii care pot avea o vechime chiar şi mai mare de 20.000 de ani.
„Existenţa atâtor obiecte de artă într-o zonă cu atâta faună, chiar din timpul săpăturilor a început să ne pună probleme, şi bănuiam că o să dăm de ceva special mai ales că am găsit o mărgea din piatră. Probabil că ne aflăm de fapt la o margine de locuire. E un număr mare de asemenea de coarne prelucrate. În realitate, în stratul acesta de 20.000 de ani sunt mai multe locuiri, însă toate obiectele de artă, toate podoabele au fost găsite sub nivelul cu oase şi unelte multe”, mai spune dr. Elena Niţu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
