De unde provin termeni precum „bujie“, „lipscan“, „faianţă“ sau „baionetă“. Ciudata istorie a substantivelor proprii devenite comune

Fazanul şi-a luat numele de la un oraş antic de pe coasta de est a Mării Negre

Cuvinte precum "laconic", "palat" sau "rugby" au fost, înainte de toate, denumiri ale unor locuri, unele rămase celebre, altele dispărute.

Eponimele, cuvinte care au devenit substantive comune după ce au fost substantive proprii, sunt foarte folosite în limba română, deseori utilizatorii neavând cunoştinţă de provenienţa lor.

Vă prezentăm zece asemenea eponime, alăturat fiind precizată şi explicaţia originii cuvintelor:

1. grevă – Place de la Greve (loc din Paris unde se adunau şomerii pentru a fi angajaţi)

2. laconic - Laconia (Regiune în Grecia). Termenul provine din limba franceză (laconique) şi latinescul laconicus, de la numele provinciei greceşti Laconia, cu capitala Sparta, şi este sinonim cu „concizie“. Spartanii erau vestiţi prin replicile lor scurte şi tăioase. Astfel, la ameninţările duşmanilor care afirmau că, dacă vor cuceri oraşul, îl vor distruge în întregime, spartanii au răspuns printr-un singur cuvânt: „Dacă“.

3. palat - Palatinum, cea mai înaltă din cele şapte coline ale Romei

4. bujie - În limba franceză, „bougie“ înseamnă „lumânare“, dar cuvântul bujie provine de la numele oraşului Bougie (Bejaia) din Algeria. În acel oraş exista o adevărată industrie a lumânărilor din ceară, foarte apreciate în Evul Mediu. 

5. fazan - cuvântul provine de la oraşul antic Phasis, predecesorul modernului oraş port Poti din Georgia de Vest. Oraşul Phasis, fondat în secolul al VII-lea sau al VI-lea î.Hr. de către grecii antici, era străbătut de râul cu acelaşi nume din apropiere. În secolul I î.Hr. oraşul Phasis a ajuns sub stăpânirea Imperiului Roman, iar generalii uimiţi de frumuseţea păsării au început să ducă exemplare de fazani în alte regiuni ale imperiului, până la Roma şi chiar şi în nordul Africii.

6. faianţă - provine de la Faenza, un oraş din Italia, la 50 km sud-est de Bologna. Vechiul oraş cu origine etrusco-romană (din provincia Ravenna, Emilia-Romagna), este cunoscut drept locul unde a fost inventat materialul care a devenit atât de răspândit în zilele noastre şi a luat chiar numele oraşului. Numele provine de la romani, cei care au dezvoltat acest centru sub numele de Faventia, acesta devenind sinonim cu ceramică (majolică) în diferite limbi, inclusiv franceză (faïanta) şi engleză (faianta).

7. lipscan - de la Leipzig (oraş din estul Germaniei). Numele oraşului provine din limba slavă, sub formele Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). În limba română denumirea veche a oraşului era Lipsca, iar locuitorii erau numiţi lipscani. Strada Lipscani din Bucureşti se numeşte astfel datorită comercianţilor din Leipzig care obişnuiau să-şi vândă mărfurile pe această stradă.

8. rugby - provine de la numele oraşului şi districtului ne-metropolitan situat în Regatul Unit, în comitatul Warwickshire, în regiunea West Midlands, Anglia. Districtul are o populaţie de 90.200 locuitori, dintre care 61.988 locuiesc în oraşul propriu zis Rugby. Rugby este considerat a fi locul de naştere al jocului de rugby, William Webb Ellis, un elev de la colegiul din localitate fiind considerat inventatorul jocului.

9. baionetă - cuvântul provine de la oraşul francez Bayonne. Momentul apariţiei baionetei poate fi considerat a fi o întâmplare petrecută la mijlocul secolului al XVII-lea în timpul conflictelor armate la care participau miliţiile ţărăneşti din zonele din sudul Franţei. Locuitorii oraşului Bayonne, în momentul în care au rămas fără praf de puşcă şi gloanţe, şi-au legat cuţitele de vânătoare cu lamă lungă de gura ţevilor muschetelor, transformându-le în suliţe improvizate. A fost creată din întâmplare o armă auxiliară care avea să influenţeze tacticile infanteriei Europei Occidentale până la începutul secolului al XX-lea.

10. baldachin - provine de la numele oraşului Bagdad, care în denumirea medieveală era Baldacco, de unde se aduceau în Europa stofe fine.