De ce a întrerupt Ion Creangă cursurile la seminarul Socola. Cum arăta foaia lui matricolă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion Creangă
Ion Creangă

În toamna anului 1858, după absolvirea primului curs la seminarul central Veniamin Costache din Iaşi, Ion Creangă a cerut întreruperea cursurilor. După ce i s-a eliberat certificatul, Creangă a revenit acasă, la Humuleşti, iar în anul următor s-a însurat pentru a fi hirotonit.

Ion Creangă născut la Humuleşti în anul 1837 în familia unui ţăran din Neamţ, Ştefan Apetrei, a avut o copilărie idilică, descrisă în lucrarea „Amintiri din Copilărie”, o capodoperă a literaturii române. 

Ambiţia Smarandei, mama lui Creangă, a fost ca micul Nică să devină preot. Ea l-a încredinţat bunicului, David Creangă, care l-a dus pe valea Bistriţei, la Broşteni, unde a urmat şcoala, iar în 1853 a fost înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ, sub numele Ştefănescu Ion, unde l-a avut ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu, zis şi „Popa Duhu“. Drumul lui Nică spre preoţie a continuat cu Şcoala catihetică - „fabrica de popi” -  de la Fălticeni, apoi, a fost înscris direct în anul II la seminarul central Veniamin Costache de la Socola, din bariera Ieşilor. 

„Ion Creangă a fost un cleric onorabil, dar fără vreo chemare deosebită pentru preoţie”, spunea criticul literar Vladimir Streinu. 

„Nici eu nu mai am nădejde de a mă mai pute ajiuta” 

Cu toate că nu avea prea mare tragere de inimă pentru studiul teologiei, Creangă i-a făcut pe plac mamei şi a absolvit primul curs al seminarului de la Socola în anul 1858.  

În revista de literatură şi folclor „Şezătoarea”, numărul 10-11 din decembrie 1903-ianuarie 1904, cărturarul Gh. Teodorescu-Kirileanu face cunoscută petiţia lui Creangă prin care acesta cere conducerii seminarului ieşean să i se elibereze atestatul de absolvire a cursurilor. 

Scrisoarea intitulată „Lăcrămătoare suplică“ (rugăminte stăruitoare) este adresată „Onorabilului Comitet al Seminariei Centrale“ şi a fost descoperită de G.T. Kirileanu în  „Acta cliricilor eşiţi cu atestate din Seminariu“ pe 1858 – 1860, la numărul 39. 

În petiţia scrisă de însuşi Creangă pe 10 septembrie 1858, sunt enumerate motivele pentru care acesta nu mai poate continua cursurile, cele mai multe legate de situaţia grea prin care trecea familia de la Humuleşti. Moartea tatălui său survenită cu două luni înainte (30 iunie) şi starea de sărăcie şi de sănătate precară cu care se confrunta mama, Smaranda, erau principalele justificări inserate de Creangă în petiţie, cu „slovă veche“, după cum menţionează G.T. Kirileanu. 

„Onorabilului Comitet al Seminariei Centrale. 

Lăcrămătoare suplică

Fiin că (sic) cu agiutoriul Proniei am săvîrşit cursul de patru ani în această Seminarie; pentru care datoriu sănt a mulţămi lui Dumnezeu şi învăţătorilor mei; însă, acum ne mai putănd rămăne pentru a trece şi în cursul al doilea, din cauză că părintele meu s’a săvărşit din viaţă, la Iunie în 30 de zile, pre cum alăturata mărturie adevereşte (lipseşte din dosarul Seminariului Veniamin această mărturie); şi maica me este bolnavă de patru ani şi cu 7 copii toţi mai mici de căt mine; încă şi cu o însămnătoare datorie, de 1600 de lei, ne avănd cu ce plăti, fiind în cea mai mare sărăcie! ba încă din cauză că tatăl meu nu au murit la locul naşterii lui, nici de biru nu este scutit; pentru care cu o mare amărăciune, abie ăşi poate căpăta hrana dintr’o zi pănă întra alta; de unde nici eu nu mai am nădejde de a mă mai pute ajiuta – Pentru care cu supunere viind, rog pe onorabilul Comitet să binevoească am (sic) slobozi cuvenitul Atestat.

Creangă Ioan  1858 Septemvrie 10“

„Eminent“ la Pastorală, „Bine“ la Gramatică 

La două luni distanţă, Ion Creangă a primit „certificatul“ de la Seminariul Veniamin. În documentul datat 12 decembrie 1858, este prezentată şi situaţia şcolară a absolventului, din care reiese că acesta a excelat la cinci din cele 16 discipline de studiu. Chiar dacă nu avea tragere spre preoţie, din analiza situaţiei şcolare reiese că tînărul Creangă era eminent la obiectele specifice profilului şi avea calificative mai mici la Gramatică sau Aritmetică:

„Prin acesta se adivereşte că cliricul Ioan Creangă fiiul lui Ştefan a Petrii din satul Humuleştii, ţinutul Neamţului au învăţat în Seminaria centrală cursul întăiu de patru ani şi la ecsamenele publice ţinute în acest institut au învrednicit notele următoare:

1. Din Catihis……………………...........eminent

2. „  Istoria Sfîntă ……………..............eminent

3. „  Gramatica romînă ………….........bine 

4. „  Aritmetică………………….............bine

5. Din Geografia veche şi nouă……...bine

6. „  Istoria universală pe scurt…........bine

7. „  Istoria bisericească pe scurt…....bine

8. „  Istoria patriei………………............bine

9. „  Liturgică……………………...........eminent

10. „  Introducere în teologie………....eminent

11. „  Ritorică………………….............. bine

12. „  Dogmatică……………….............bine

13. „  Pastorală………………...............eminent

14. „  Limba elină………………….......bine

15. „  Limba latină…………………......bine

16. „  Cîntări şi tipicul bisericesc…….bine

Drept care avînd şi purtările foarte bune i s’au dat numitului acest certificat spre a-i sluji de dovadă a însuşirilor sale pînă la venirea lui în stare de hirotonie, cînd atuncia i să va slobozi formalnicul atestat“ 

foaia

După ce a absolvit cursurile Seminarului din Iaşi, Ion Creangă s-a întors acasă, la Humuleşti, dar în anul următor, 1859, a revenit la Iaşi, iar în luna august s-a căsătorit cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu, de la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Copou. Pe 26 decembrie 1859, pentru a-şi putea continua studiile, a fost hirotonit diacon. 

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite