Cum s-a prăbuşit platforma chimică Săvineşti, colosul industrial unde lucrau peste 10.000 de nemţeni

Cum s-a prăbuşit platforma chimică Săvineşti, colosul industrial unde lucrau peste 10.000 de nemţeni

Imagine de arhivă cu Azochim, combinatul de îngrăşăminte de pe platforma Săvineşti FOTO neamt.ro

În anii comunismului, activitatea industrială de la Săvineşti asigura traiul pentru circa o treime din populaţia municipiului Piatra Neamţ. Combinatul de fire şi fibre sintetice (CFS), Azochim şi Institutul de Cercetare erau mândria judeţului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Platforma chimică de la Săvineşti a fost în anii de dinainte de revoluţie, şi chiar o perioadă bună după 1990 drept unitate etalon a economiei nemţene. Aici se produceau fire şi fibre sintetice (la Fibrex), îngrăşăminte chimice (Azochim), exista un institute de cercetare de elită în domeniu (ICEFS) şi un parc industrial bine dezvoltat cu utilităţi pentru toate activităţile de pe platformă. Mai bine de 10.000 de nemţeni, mare parte locuitori din Piatra Neamţ, făceau naveta zi de zi, produsele fabricilor asigurând resurse în economia naţională şi pentru export. 
 
Privatizarea Fibrex, începutul sfârşitului
 
În noiembrie 1999,  prin HG 940/1999, Fibrex a fost transferată de la FPS la  Ministerul de Finanţe, iniţiatorul acestui proiect fiind ministrul de finanţe de atunci, Decebal Traian Remeş. Pachetul de 51% din acţiuni deţinut de stat a fost scos la vânzare pe Rasdaq. În ianuarie 2000, Radici Nylon a cumpărat acest pachet la preţul de 130 de miliarde de lei.   
 
La momentul respectiv, Fibrex avea o cifră de afaceri de 1.000 de miliarde de lei, 3.970 de angajati, un capital social de 162 miliarde de lei şi datorii de 430,2 miliarde lei. Reprezentantii Radici Grup au considerat că Fibrex are de trei ori mai mult personal decît îi trebuie, iar în următorii trei ani, s-au făcut concedieri masive, deşi erau angajate şi investiţii de anvergură. 
 
De menţionat că Fibrex Săvineşti era, în momentul declanşării privatizării, singurul producător integrat de nylon din România, de la materia primă la fire şi fibre sintetice şi avea trei divizii de producţie: Caprolactamă, Relon (Nylon) şi Utilitare. În aproximativ un an, concernul Radici - al treilea producător mondial de fire şi fibre sintetice - a reuşit să-şi elimine concurentul român de pe piaţa firelor şi fibrelor sintetice.
 
Salariaţii de la FibrexNylon au fost disponibilizaţi după privatizare de patronul italian  
 
 
„Având convingerea că municipiul Piatra Neamt şi localităţile limitrofe s-au dezvoltat şi au înflorit odată cu avântul cunoscut de Platforma Chimică de la Săvineşti, unde am muncit subsemnaţii sau membrii familiilor noastre, conştienţi de valoarea tehnologiilor şi a utilajelor care au existat la Săvineşti, Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 - Neamţ solicită desecretizarea şi postarea pe Internet a contractelor de privatizare a întreprinderilor de pe Platforma Chimică Săvineşti, dar mai ales ale fostului Fibrex-Săvineşti şi analizarea lor de către organele de specialitate în vederea stabilirii corectitudinii lor“, se arăta într-un comunicat adresat în 2006 autorităţilor judeţene de către reprezentanţii Asociaţiei Revoluţionarilor din Decembrie 1989, filiala Neamţ.
 
Fibrex s-a transformat total după achiziţionarea de către Grupul Radici, ca abordare managerială. În 2004, firma a fost reorganizată pe domenii principale de activitate, rezultând societatea Yarnea şi FibrexNylon. 
 
Disponibilizările au avut loc într-un ritm galopant, iar la opt ani după privatizare, activitatea era asigurată de 80 de salariaţi şi era limitată în furnizarea de utilităţi (apă, energie electrică, tratarea apei industriale şi epurarea acesteia) pentru alte firme care funcţionau pe platformă. A urmat demolarea clădirilor care nu mai erau de folos administraţiei şi vânzarea utilajelor.
 
O altă societate de pe Platforma Chimică Săvinesti, Melana, a intrat în faliment în 2004, având datorii uriaşe. 
 
Azochim la mâna lui Niculae şi a preţului la gaz 
 
Înfiinţată în 1956, Azochim Săvineşti era primul combinat din România profilat pe producţia de îngrăşăminte chimice azotoase. În decembrie 1997, Azochim a fost cumpărata la pachet de către Interagro, împreună cu Sofert Bacau. La preluare de către compania deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, la Azochim lucrau circa 1700 de salariaţi.
 
După privatizare, Azochim a întâmpinat mari dificultăţi, mai ales pe fondul creşterii preţului la gaz metan, necesar producerii de uree. Din această cauză, producţia se întrerupe frecvent, perioade în care media de personal scade spre 300 de salariaţi. La repornirea activităţi se ajunge şi la 700 de salariaţi.  
 
Protest din 2008 al salariaţilor de la fostul Azochim Săvineşti:
 
„Undeva nu se închide cercul şi apare un blocaj financiar între beneficiar (îngrăşămintele), furnizorul de materii prime (gaz metan) şi furnizorul de materiale auxiliare (chimicale) plus că mai avem şi noi datorii. Criza, cu siguranţă, îşi face efectul şi în industria chimică”, spune Anton Dumitru, liderul de sindicat de la fostul Azochim, acum societatea Ga Pro Co Chemicals Săvineşti.
 
Nici în aceste zile situaţia nu este mai bună, în condiţiile în care salariaţii au restanţe cumulate însumând trei luni. Înainte de Paşte, patronul Ioan Niculae a venit cu elicopterul la Piatra Neamţ unde juca echipa sa de fotbal, Astra Giurgiu, apoi s-a deplasat la Săvineşti să vadă situaţia din fabrica de îngrăşăminte. Acesta le-a promis salariaţilor că îşi vor recupera o treime din restanţele financiare cumulate pe anul trecut şi anul acesta.
 
Pe aceeaşi temă:
 
 
 
citeste totul despre: