Cum era sărbătorită ziua lui Ceauşescu în judeţul Neamţ: spectacole festive şi ode semnate de poeţi-ţărani, închinate „eroului neamului”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ceausescu1

În anii ’80, ziua lui Ceauşescu, 26 ianuarie, trecea în umbră sărbătoarea Unirii Principatelor pentru că aniversarea preşedintelui comunist nu trebuia să fie concurată de vreun alt eveniment. De la şoimii patriei şi până la muncitori sau agricultori, românii erau obligaţi să ia parte la tot felul de activităţi dedicate conducătorului RSR.

Ziua lui Ceauşescu era un prilej pentru activiştii de partid să raporteze cu mândrie „marile realizări” din anul precedent. Rezultatele din judeţe, de cele mai multe ori umflate ca să ia ochii mai marilor de la partid, şi prilej de fală în faţa capitaliştilor din Occident, ocupau spaţii consistente în paginile publicaţiilor care apăreau în preajma zilei de 26 ianuarie.   

Ziarul Ceahlăul - „Organ al Comitetului Judeţean Neamţ al PCR şi al Consiliului Popular Judeţean”, prezenta în ediţia săptămânală din 21 ianuarie 1989, realizări de excepţie în ultimii 23 de ani la nivelul judeţului, respectiv între 1965 şi 1988. Era vorba de perioada în care la cârma ţării se aflase Nicolae Ceauşescu, preşedintele sărbătorit peste doar câteva zile.

Pe mai multe pagini se vorbea de creşterea producţiei industriale de 7,2 ori şi a producţiei agricole de 3,5 ori. 

„Învăţământ - spaţii de şcolarizare  - 894 construite, din care 417 săli de clasă şi cabinete, 214 laboratoare, 83 de s[li de gimnastică, 180 de ateliere şcolare. Volumul investiţiilor a crescut cu 55, 8 miliarde de lei. Apartamente construite - aproape 56.000 în ultimii 20 de ani”, se arăta în singura publicaţie a judeţului din acei ani. 

ceausescu2

Deşi, cronologic, Unirea Principatelor era sărbătorită înaintea aniversării lui Ceauşescu, subiectul era tratat abia în pagina 6 a publicaţiei, o pagină de dreapta. Actul istoric de la 1859 era analizat, bineînţeles, tot prin prisma viziunii „conducătorului iubit”. 

„130 de ani de la Unirea Principatelor. Unirea, unitatea naţională în concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, era titlul articolului care ocupa trei sferturi din pagină. Tot aici era rezervat spaţiu şi pentru o acţiune importantă în acea perioadă a anului: „Recensământul animalelor domestice - factor important în asigurarea autoaprovizionării”.

Proiecţii cu filme pe tema „omului nou” 

Cum ziua lui Nicolae Ceauşescu era în miezul iernii, activităţile festive nu puteau fi organizate în spaţii deschise, aşa că acestea se concentrau în clasele şcolilor, în muzee, la case de cultură ori cămine culturale sau în fabrici şi uzine. 

ceausescu1

„Date fiind condiţiile atmosferice şi perioada anului în care Ceauşescu îşi serba ziua, atunci se programau etapele de masă ale Festivalului Cântarea României. Era o ocazie de a-l omagia pe preşedinte prin tot felul de spectacole”, spune Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Judeţene GT Kirileanu. 

În numărul din 24 ianuarie 1987, ziarul Ceahlăul anunţa că la cinema „Pietricica” din Piatra Neamţ şi „Flacăra” din Roman au fost programate simpozioane cinematografice intitulate „Omagiu din inimă marelui erou al neamului”. Urmau să fie proiectate „filme reprezentative pentru imaginea României de azi, pentru chipul omului nou oglindit în cinematografia noastră”.

De altfel, nu era an în care ziua de 26 de ianuarie să nu fie marcată prin spectacole omagiale în care copiii trebuiau să recite poezii închinate lui Ceauşescu. Părinţii lor erau convocaţi în schimb la simpozioane terne în care se citeau materiale propagandistice şi se făceau angajamente pentru depăşirea planului la producţie. 

ceausescu1

Ode în rime scrise de poeţi-ţărani 

Tot în acea perioadă a anului, ziarul prezenta la loc de cinste, pe prima pagină, telegrame din partea conducerii judeţului, unde prim-secretar era Maria Gheorghe. De asemenea, se obişnuia să fie publicate poezii închinate preşedintelui aniversat.  Cerinţele literare ale „operelor” erau ca acestea să-l slăvească pe conducătorul suprem, iar versurile să aibă rimă: 

„Ceauşescu-i viitorul

 Ceauşescu ni-i lumina

Ceauşescu e izvorul

Brazda, piscul şi uzina” - sunt versurile cu care debutează poezia intitulată „Imn Preşedintelui”, publicată în ziarul Ceahlăul din 2 februarie 1985 şi semnată de Ghe. I. Voloşeniuc din comuna Piatra Şoimului.

Pe 29 ianuarie 1983, ziarul amintit publica o „Scrisoare din Moldova”, semnată de Dumitru Achiţei, „poet-ţăran”, din satul Chilii, comuna Valea Ursului. Versurile erau dedicate preşedintelui care tocmai împlinise 65 de ani.

„Noi vă scriem de pe-un plai,

Înflorit la chip şi grai,

Căci ne-nmugureşte slova

Sub Ceahlău şi pe Moldova

(…) Cunună cu flori de meri

La 65 de primăveri,

La 50 de ani de luptă

Ne-nfricată, ne-ntreruptă,

Şi mai scrie şi-o urare,

La mândra aniversare:

Să vă fie viaţa plină

Şi ţara ca o grădină!”

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite