Cum a câştigat Zelea Codreanu alegerile din 1931. „Adversarii, toţi, s-au grupat greşit. Au fost nimiciţi“

Cum a câştigat Zelea Codreanu alegerile din 1931. „Adversarii, toţi, s-au grupat greşit. Au fost nimiciţi“

Codreanu sosea câlare pe cal la diverse întruniri populare FOTO marturisitori.ro

Liderul legiunii Arhanghelului Mihail a fost ales deputat de Neamţ la doar 32 de ani, furnizând un mare şoc la scrutinul parţial de acum 81 de ani, pe 31 august 1931.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă tot suntem în plină campanie electorală pentru alegerile locale programate pe 27 septembrie 2020, cu tot ceea ce implică ea în viaţa politică a ţării, o să facem un arc peste timp, referindu-ne în ceea ce urmează tot la o astfel de perioadă, dar de acum 89 de ani. 
 
Este vorba despre scrutinul parţial din judeţul Neamţ, care a avut loc pe data de 31 august 1931 şi care avea să furnizeze o mare surpriză electorală. 
 
Era cunoscut în ţară, fondând Mişcarea Legionară sau Legiunea Arhanghelului Mihail, însă Zelea Codreanu încă nu avusese tangenţă cu politica „mare“, suferind un eşec la alegerile din 1927, când a vrut să fie deputat de Focşani. 
 
În 1931, s-a decis să participe din partea grupării ce-i purta numele, dar nu era cotat cu vreo şansă, pentru că la alegerile din urmă cu patru ani obţinute doar 1.200 de
voturi, în atare condiţii favoriţi fiind candidaţii liberali şi ţărăniştii. 
 
La reuşita „Căpitanului“ au contat şi alţi factori. Criza economică începea să îşi spună cuvântul, se vorbea destul de mult despre corupţia din ţară, fie a unor politicieni, afacerişti sau alte personaje cunoscute ale vremii, plus că organizaţiile de dreapta şi extrema dreaptă începeau să aibă tot mai mulţi adepţi şi pe la Neamţ. 
 
Acest lucru „deriva“ din structura etnică a populaţiei oraşelor. Potivit statisticilor, populaţia oraşului Piatra Neamţ, în 1921, era de 19.100 locuitori, dintre care 11.020 români şi 7.786 evrei, iar Târgu Neamţ avea 4.357 români, 4.117 evrei şi 95 străini. 
 
Alegerile parţiale au fost organizate de guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Iorga, pentru că se
vacantase un post de deputat la puţin timp după alegeri, Mihail Manoilescu renunţând atât la portofoliul de ministru, cât şi la funcţia de parlamentar de Neamţ.
 

Colinda Neamţul pe un cal alb, îmbrăcat în costum naţional

Dar iată cum prezenta Codreanu, în cartea „Pentru legionari”, în ce condiţii începea lupta electorală, din cele scrise reieşind că nu prea avea sorţi de izbândă: 
 
„Se observa concentrări de forţe. Lumea începe a face chiar pronosticuri. Unii dau victoria liberalilor, alţii naţional-ţărăniştilor. În toiul luptei, unii vor face pariuri. Se înţelege de la sine, că de noi nici nu se vorbea. Pe capul nostru nu se gândea nimeni să pună pariuri. Pe 25 iulie dau şi eu ordin de concentrare. Dar noi suntem sleiţi. Nu avem nici cu ce plăti lista. Ne ajută familia Ieşanu pentru plata listei şi tipărirea de manifeste“. 
 
Datorită convingerilor legionare, Codreanu avea să sfârşească asasinat FOTO Adevărul.ro
 
Ceea ce l-a ajutat enorm pe Zelea Codreanu a fost tactica folosită în campanie, una teatrală, dar de efect, abordând întâlniri directe cu alegătorii, colindând satele ţinutului. Dar nu oricum, ci sosind călare pe un cal alb, aceeaşi culoare având-o şi hainele sale, purtând costume populare. Şi era privit ca un
izbăvitor. 
 
Tot în cartea menţionată, Codreanu scrie că avea lipsuri de tot felul. Pe 30 iulie, era la Piatra Neamţ, aşteptând venirea echipelor, fiecare cum putea, pe jos, cu trenul, cu căruţa. Se formează grupuri
sub comanda legionarilor mai vechi, se împart pe localităţi, dar erau circa vreo 100 de persoane. 
 
„Ei pleacă pe jos, cu o credinţă nesfârşită, deşi nu cunosc pe nimeni şi nu stiu nici ce vor mânca, nici unde vor dormi. Dumnezeu le va purta de grijă, iar nevoia îi va învăţa. (...) Echipele au început să muncească pe la oameni cu ziua, pentru a căpăta de mâncare. În scurt timp, ele au început să fie iubite de ţărani. Naţional-ţărăniştii au venit cu maşini multe. Numai din partea lor sosesc în judeţ şi pleacă în propagandă şapte foşti miniştri. De asemenea, de la liberali (n.a.: sună cunoscut, exact ca acum)“, nota „Căpitanul“.
 

„Am dat bătălia în punctele noastre cele mai tari“

Şi tot el destăinuia că, în ultima saptămână de campanie, trebuia să se organizeze foarte bine, deoarece avea şase secţii puternice şi 10 slabe. A fost sfătuit să ia oamenii de unde era „puternic“ pentru a le întări pe celelalte, dar a considerat-o ca fiind o tactică greşită, ce putea să-l coste. 
 
„Am procedat exact contrar, concentrând forţe în punctele mele puternice; iar la celelalte lăsând numai mici echipe de hărţuială. Adversarii, toţi s-au grupat greşit. Ei s-au concentrat în punctele tari ale mele. Încât noi am dat bătălia în punctele noastre cele mai tari, iar ei în punctele lor cele mai slabe. Au fost nimiciţi. Eu am luat în aceste 6 puncte câte 1.000 de voturi de secţie, iar ei câte 200, maximum 300.
În acelaşi timp, secţiile lor tari, rămânând fără bună aparare, au fost înjumătăţite de echipele noastre“, explica reuşita Zelea Codreanu. 
 
Şi aşa se face că pe la ora 24.00, în noaptea de 31 august/1 septembrie 1931, la un an de la înfiinţarea partidului Garda de Fier şi la patru de la crearea Mişcării Legionare, „Căpitanul“ devenea pentru prima dată deputat. Avusese în jur de 11.300 voturi (se pare că cifra reală e
11.193), liberalii vreo 7.000; iar ţărăniştii cam 6.000. 
 
Apoi, în 1933, Corneliu Zelea Codreanu a fondat partidul Totul pentru Ţară, formaţiune ce avea să fie interzisă la alegeri din cauza platformei-program fascistă, antisemită şi antioccidentală. În anii ce au urmat, judeţul Neamţ avea să devină unul în care numărul legionarilor a crescut continuu, fiind consemnate şi incidente cu populaţia de origine evreiască sau cu autorităţile.
 

Vă mai recomandăm să citiţi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările