Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai mari moşieri ai României, a murit. Şeful Consiliului Judeţean Neamţ avea 61 de ani

Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai mari moşieri ai României, a murit. Şeful Consiliului Judeţean Neamţ avea 61 de ani

Culiţă Tărâţă era preşedinte al CJ Neamţ din 2012 FOTO Mediafax

Politicianul şi omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fostul proprietar al Insulei Mari a Brăilei, a murit în dimineaţa zilei de 22 noiembrie, în urma unei afecţiuni care s-a agravat în ultimele două săptămâni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, suferea de cancer. 

„A murit în această noapte. Domnul preşedinte urma un tratament de mai mult timp, dar starea sănătăţii lui s-a agravat în ultimele două săptămâni. Funeraliile vor avea loc marţi, 25 noiembrie, la Roman”, a declarat vicepreşedintele CJ Neamţ, Dan Manoliu.

Culita Tărâţă s-a născut pe 6 decembrie 1952, în satul Iucşa, comuna Bozieni. A absolvit Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, Facultatea de Horticultură.
 
A profesat ca inginer în cadrul mai multor societăţi comerciale şi a fost director general la SC TCE 3 Brazi Piatra Neamţ între 1994 şi 2000. În perioada 2000-2004 şi 2008-2012 a fost deputat în Parlamentul României din partea PSD.
 
În 2012 a candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ, sub sigla APEL (PDL+UNPR+PNŢCD), funcţie pe care a câştigat-o la alegerile din iunie. Tărâţă era singurul preşedinte de CJ din ţară din partea UNPR.
 
Afaceri profitabile în agricultură 
 
Numele lui Culiţă Tărâţă se leagă invariabil de cel al Insulei Mari a Brăilei, locul unde vreme de zece ani omul de afaceri a exploatat o suprafaţă de circa 57.000 de hectare de teren agricol, cea mai mare suprafaţă lucrată de o companie din România.
 
Înainte de a candida la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, afacerile lui Culiţă Tărâţă în agricultură îl plasau în Top 500 Miliardari. În 2011, politicianul care controla TCE 3 Brazi era pe locul III în judeţul Neamţ, după Dan Ostahie şi Aurel Kober.
 
Parlamentarul cu afaceri în agricultură se situa în topul naţional întocmit de Forbes  pe locul 108. Holdingul TCE 3 Brazi, unde deţinea funcţia de preşedinte onorific i-a adus cele mai mari venituri în anul 2011, considerat de excepţie pentru agricultură. 
 
Arendaşul celei mai mari exploataţii agricole din Europa (Insula Mare a Brăilei - 56.000 hectare de teren) spunea atunci că cifra de afaceri a firmelor a crescut în ultimul an cu 10-15%. 
 
„Pentru cei care au afaceri în agricultură anul acesta i-a ajutat Dumnezeu, că a plouat la timp. În plus, au fost preţuri mai bune la valorificarea produselor pe piaţă”, explica Tărâţă creşterea.
 
Potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, TCE 3 Brazi a ajuns să aibă în 2013 o cifră de afaceri de 88 milioane de lei şi un profit net de 5,5 milioane de lei, după ce în 2012 avusese afaceri de 461 milioane de lei şi profit net de 80,7 de milioane de lei, în 2011 - 400 de milioane de lei cifră de afaceri şi aproape 50 de milioane de lei profit, în 2010 - 331 de milioane de lei cifra de afaceri şi 52,2 de milioane de lei profit, în 2009 - 274 de milioane de lei cifra de afaceri şi 3,6 milioane de lei profit, iar în 2008 - 285 milioane lei cifră de afaceri şi profit net de 30 de milioane de lei.
 
Probleme financiare în 2014 
 
TCE 3 Brazi, deţinută de Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, a intrat în faliment, după ce instanţa a admis în septembrie 2014 cererea de deschidere a procedurii de faliment al firmei. TCE 3 Brazi a avut în ultimii şase ani profit de 50 milioane euro, dar a acumulat şi datorii de 30 milioane euro. Firma a cerut în luna iunie a.c. falimentul la tribunalul Neamţ, iar instanţa a admis cererea pe data de 10 septembrie.
 
Instanţa a fixat termenul maxim de predare a gestiunii către lichidator la 22 septembrie, iar data limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor a fost stabilit pentru 14 noiembrie.
 
TCE 3 Brazi a lucrat în arendă, până în urmă cu doi ani, o suprafaţă de 57.000 de hectare de teren din Insula Mare a Brăilei, fiind cel mai mare beneficiar al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).
 
În prezent, firma figurează în arhivele ADS cu un debit de 99 de milioane de lei (peste 22 milioane de euro), sumă provenită din resturi de plată la arendă în anii 2002-2007, la care se adaugă penalităţile aferente.
 
Culiţă Tărâţă, regele porumbului mutant
 
Dintre cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate în 2009 în România, peste 1.000 au aparţinut omului de afaceri Culiţă Tărâţă. „Am 1.000 de hectare cultivate. Totul e înregistrat la UE, de la cultură până la consum. Sunt culturi acceptate în UE. Am fost în toată lumea şi, din întâlnirile mele cu agronomii, pot să vă spun că sunt sigure pentru consum", spunea omul de afaceri. El a precizat că recoltele sale au fost exportate în Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale.
 
Tărâţă susţinea că presiunea şi lobby-ul care se fac pentru interzicerea porumbului modificat aparţin firmelor de chimicale care-şi văd afacerile ameninţate. „Aici e vorba de bani, de extrem de mulţi bani", spunea Tărâţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: