Cimiliturile românilor, testele IQ din secolul al XIX-lea. Top 10 ghicitori care-ţi solicită la maximum perspicacitatea

Fotocopie după o pagină din revista Şezătoarea FOTO Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ

„Şezătoarea”, o publicaţie de folclor fondată în anul 1892 de academicianul Arthur Gorovei, folclorist şi etnograf născut la Fălticeni, a promovat vreme de 26 de ani adevăratele valori ale poporului român. Printre acestea erau şi cimiliturile sau ghicitorile din zilele noastre.

Artur Gorovei, directorul revistei „Şezătoarea”, de literatură şi „tradiţiuni” populare, a adunat o serie de ghicitori (cimilituri) care circulau în popor sau colecţionate de alţi scriitori şi folclorişti şi le-a publicat lunar începând chiar cu primul număr, din martie 1892.

„Cea mai mare parte din cimiliturile care vor urma sînt deja publicate în alte colecţiuni. Unele sînt cu totul inedite, din cari o parte culese de mine însumi şi altele comunicate de prietini“, spune Artur Gorovei.

Sistemul de prezentare al ghicitorilor populare a fost în ordine alfabetică, grupând toate variantele aceleiaşi cimilituri.

Colecţiile care au fost sursă pentru materialul tipărit de Artur Gorovei au fost Anton Pann („Şezătoarea la ţară“), Petre Ispirescu („Pilde şi ghicitori“), Fundescu („Basme“), G. D. Teodorescu („Poezii populare“), V. Alecsandri („Poezii populare“), Bulgărescu („În jurul vetrei“), Sbierea („Poveşti“)

10 mostre de înţelepciune populară

„Merge Paşa pe uliţe

Cu trei mii de suliţe“  - ariciul 

„Ce pui una, găseşti două/ce pui două, găseşti nouă?“  - barabulele (cartofii) 

„Cine se naşte cu barbă?“  - capra 

„Am un grajdiu cu cai roşii;

Cînd bag pe neagra

Îi scot pe toţi afară“  - cărbunii şi vătraiul 

„Câmpul alb, oile negre,

Cine le paşte, le cunoaşte“  - cartea

„Cine are şese picioare, dar numai pe patru umblă“  - călăreţul

„Roş e, măr nu e;

Pături sînt, plăcintă nu-i“  - ceapa

„Ce-i rotund şi fără fund?“  - cercul

„Ce e mic ca oul

Şi poate ca boul?“  - cântarul

„În pădure cioca-boca

În tîrg hi-ho-ho,

şi acasă treapa-leapa“  - calul

Pe aceeaşi temă:

Credinţe stranii ale românilor în urmă cu un secol. Câte păcate îţi ierta Dumnezeu dacă striveai un păianjen

Superstiţii ciudate ale românilor: de ce să nu iei niciodată cu tine pisica atunci când te muţi în altă casă şi ce trebuie să faci obligatoriu când îţi moare cineva

10 credinţe ciudate despre strigoi. Cum aflau românii, în urmă cu un secol, unde sunt îngropaţi moroii, „morţii care nu au fost bine citiţi de popi”