Cazul Fărcăşanu, scrisoarea anonimă care a mobilizat fosta Securitate în anii '70. Probe de semnături de la vii şi morţi pentru o anchetă fără finalitate

Cazul Fărcăşanu, scrisoarea anonimă care a mobilizat fosta Securitate în anii '70. Probe de semnături de la vii şi morţi pentru o anchetă fără finalitate

Unul din documentele din arhiva CNSAS care se referă la cazul "Fărcăşanu"

O scrisoare nesemnată, trimisă la conducerea superioară de partid a pus pe jar fosta Securitate în perioada anilor '70.

Ştiri pe aceeaşi temă

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a făcut publice o serie de documente referitoare la cazul NT 167 - „Fărcăşanu“, acţiune astfel denumită de Inspectoratul Judeţean de Securitate Neamţ ce a avut drept scop identificarea unei persoane care, la 31 iulie 1967, a expediat o scrisoare anonimă către conducerea P.C.R.
 
Misiva, nesemnată, fusese trimisă din comuna Farcaşa, şi avea un „conţinut duşmănos“, respectiv se referea la şoferii care fuseseră schimbaţi de pe autoturismele conducătorilor organizaţiilor socialiste. 
 
Într-o notă de studiu de caz, conducerea Securităţii de la Neamţ recunoaşte că „deşi s-a depus un efort mare de muncă, totuşi autorul nu a putut fi identificat“. 
 
În acest document din arhiva CNSAS, se face un bilanţ al tuturor acţiunilor întreprinse. Între ele, verificări grafice în comunele Farcaşa, Borca, Poiana Teiului, Ceahlău, Grinţieş, la Consiliile populare Bicaz şi Târgu Neamţ, Autobaza Târgu Neamţ, redacţia ziarului Ceahlăul, ş.a. Controale au fost făcute şi la sătenii strămutaţi forţat pentru construirea barajului de la Bicaz: 
 
„De asemeni, au fost verificate grafic toate dosarele celor strămutaţi cu ocazia construrii hidrocentralei V.I. Lenin Bicaz“.
 

Vii şi morţi, anchetaţi 

Într-un Plan de Studiu şi Măsuri al Securităţii, datat 26 iulie 1977, şi aprobat de şeful Inspectoratului Judeţean Neamţ, col. Ioan Bobu, se menţiona că pentru acest caz au fost făcute verificări şi comparări grafice, atât în Neamţ, cât şi în judeţele învecinate.    
 
„Acest caz este urmărit grafic de către toate compartimentele <S> din ţară, iar până în prezent nu a fost identificat autorul“, se subliniază în document. 
 
Tot acolo erau fixate măsurile şi termenele pentru depistarea autorului scrisorii: compararea scrierilor tuturor şoferilor de la Autobaza ITA din Topliţa (o parte dintre ei lucraseră în fosta Regiune Bacău), sau comparări grafice ale locuitorilor din Farcaşa şi alte 6 comune învecinate.  
 
„În comuna Farcaşa, în plus, se vor procura probe de scris conform tabelelor întocmite cu şoferii plecaţi, decedaţi, precum şi ale rudelor acestora, indiferent de domiciliu...Vom extinde verificarea şi deţinerea de probe de scris la toate persoanele plecate din comuna Farcaşa şi cele decedate, începând din 1967 şi până în prezent indiferent de profesia ce o au sau au avut-o“, se mai arată în planul de măsuri care trebuia îndeplinit până pe 30 octombrie 1977. 
 
Ca termen permanent, reţelele informative aveau sarcina de a semnala dacă nu sunt persoane (şoferi în mod special) care fac comentarii asemănătoare cu cele din scrisoarea anonimă, „pe care ar putea să le legede măsurile actuale ce se iau de restructurarea unor posturi în vederea organizării eficiente a economiei naţionale“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: