Şeful CJ Harghita vrea Cheile Bicazului în Secuime, deşi a pierdut procesul. Ce declaraţie a dat în presa din Ungaria
0
Prin sentinţă definitivă a Justiţiei, renumitul canion a revenit în administrarea judeţului Neamţ, dar oficialul harghitean spune că va uza de o cale extraordinară de atac.
După o lungă serie de procese, care s-au întins pe o perioadă de peste 10 ani, pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă, că disputa legată de Cheile Bicazului s-a încheiat. Canionul şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz-Chei, adică trec în administrarea judeţului Neamţ, au stabilit judecătorii.
Litigiul de graniţă între judeţele Harghita şi Neamţ, după ce oficialii ţinutului din Moldova contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona defileului fusese „mutată“ în Secuime, este, practic, stins, însă Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita nu e de acord cu cele hotărâte de magistraţi.
Acesta a declarat agenţiei de presă ungară MTI că va uza de o cale de atac extraordinară, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru „îndreptarea situaţiei”, deoarece instanţa nu ar fi luat în considerare probele cu valoare de 100% în favoarea Harghitei.
„În cursul procesului, oraşul Gheorgheni a fost mai puţin activ, toată procedura de administrare a probelor a fost efectuată de juriştii Consiliului Judeţean Harghita. Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces. Excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene“, a declarat preşedintele CJ Harghita.
Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare sau reviziure, încercându-se desfiinţarea unei hotărâri definitive şi reluarea judecării dosarului.
Graniţa fusese mutată până după defileul râului Bicaz
Procesele pentru Cheile Bicazului au fost intentate de oficiali din judeţul Harghita. FOTO: adevarul.ro
Partea maghiară, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni, susţine că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc.
În anul 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene BicazChei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului respectiv, de unde şi multitudinea de litigii de graniţă.
În procesul de anul trecut, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei.
Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică de la Gheorgheni mergând spre Neamţ o distanţă de 32 de kilometri, trecând de staţiunea Lacu Roşu şi defileul spre comuna Bicaz Chei era „mutată“ în administrarea municipiului harghitean.
Din argumentaţia Prefecturii Neamţ, rezultă că procesul ar fi trebuit ar fi trebuit să se încheie cu respingerea acţiunii, ca fiind tardivă, pentru că Municipiul Gheorgheni putea contesta un proces
verbal de stabilire a hotarului în termen de cel mult 1 an de la încheierea lui, nu după 11.
„În al doilea rând, Prefectura Neamţ a cerut instanţei să constate că Tribunalul Prahova s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere, fără a fi investită să-l soluţioneze“, preciza George Lazăr, prefect de Neamţ, avocat de meserie.
„Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului“
Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României.
„E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul - n.r.). Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.
Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate. Cu această susţinere nu
era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document:
„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.
Pe aceeaşi temă:
Cum au ajuns politicienii maghiari din Harghita să se declare stăpâni pe Cheile Bicazului: „E de noaptea minţii şi de râsul curcilor“
Cheile Bicazului, când puteau fi bătute doar cu pasul. „Drumul te duce în fundul unor prăpăstii, nu se poate mai semeţe“
Se încarcă comentariile...
