Punct de belvedere ridicat lângă Oradea. Cum arată observatorul de un milion lei FOTO/VIDEO

Punct de belvedere ridicat lângă Oradea. Cum arată observatorul de un milion lei FOTO/VIDEO

Un punct de belvedere ridicat lângă Oradea a devenit atracţie pentru orădeni dar şi pentru turişti. FOTO: Aurelian Miu

Orădenii şi turiştii ajunşi în Bihor au o nouă atracţie: un observator înalt cât un bloc cu trei etaje oferă o panoramă cu Oradea şi Băile Felix, în preajma avenului Betfia, o rezervaţie paleontologică, cu fosile glaciare şi colonii imense de lilieci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noul observator a fost amenajat de Primăria comunei Sânmartin, pe raza căruia se află şi Staţiunea Băile Felix. Pentru a ajunge la el, vizitatorii au urcat dealul pe o alee lungă de 278 metri, amenajată cu trepte şi balustradă din lemn, iar apoi şi treptele observatorului înalt de 13,7 metri.
 
„Observatorul nu a fost deschis oficial, încă, însă oamenii nu au mai aşteptat, mulţi au urcat deja să admire priveliştea", explică Ioan Laza, primarul comunei. 
 
Turnul a fost construit pe o structură metalică în jurul unui stâlp central de care au fost suspendate planşele circulare în formă de inel, care constituie cele trei paliere amenajate la înălţimi diferite. Distanţa dintre paliere este de 3 metri.
 
Scara de acces în formă circulară are lăţimea treptelor de 1,2 metri şi este înconjurată de o balustradă din tablă presată cu o înălţime de 1,2 metri.
 
Investiţia a costat un milion lei şi s-a realizat din fonduri europene, într-o zonă protejată unde doritorii se pot plimba într-o o pădure de stejar, unde pot observa o specie de brânduşă şi ghimpele pădureţ, monument al naturii şi unde se află şi avenul Betfia, o rezervaţie paleontologică, cu fosile glaciare şi colonii imense de lilieci care, după lăsarea întunericului ies din peşteră, creând un spectacol nemaiîntâlnit.
Avenul, cunoscut printre localnici ca „huda Bradii", are o adâncime de 86 metri, şi nu este deschis publicului. Intrarea se face printr-un puţ de 54 metri, cu un diametru ce variază între 5 şi 8 metri în capătul căruia se află o sală uriaşă, continuată apoi cu două galerii cu depozite argiloase şi un curs de apă. 
 
Paleontologii Elena Terzea şi Jurcsák Tibor, cei care au explorat peentru întâia oară în mod serios peştera în 1969, au descoperit aici fosile din epoca de gheaţă: peste 200 de specii de vertebrate, printre care o specie de mamut, animal care a fost strămoşul calului de azi (Equus stenonis) şi străbunicul câinelui (Canis moschbachenis), fosile ale unei specii de păsări nemaicunoscute (Palergosteon tothi). Întreaga colecţie de vertebrate poate fi văzută la Muzeul Ţării Crişurilor.
 
Peştera adăposteşte lilieci din 8 specii, toate protejate, iar unele foarte rare, precum liliacul cârn. Vizitatorii care rămân până la lăsarea serii, au parte şi de un spectacol inedit: sute de lilieci ies din peşteră, ca şi cum ar evada din centrul pământului...
Video: Aurelian Miu

Vă recomandăm şi:  


FOTO: Aurelian Miu

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
  • FOTO: Aurelian Miu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările