Primul muzeu al francmasoneriei va fi amenajat la Oradea. Ce clădire o să-l găzduiască

Primul muzeu al francmasoneriei va fi amenajat la Oradea. Ce clădire o să-l găzduiască

Primul muzeu al francmasoneriei va fi amenajat la Oradea

Templul masonic ridicat în anul 1902, la Oradea, va fi reabilitat cu bani europeni, primul muzeu al francmasoneriei urmând a fi amenajat în clădirea în care a funcţionat până în urmă cu câţiva ani Regionala Vamală Oradea.

Templul masonic a fost construit în acelaşi an cu prima clădire în stil Art Nouveau din Oradea, Palatul Fuchsl. A funcţionat în primele două decenii ale secolului. În perioada interbelică, imobilul a servit ca sediu al unei creşe pentru copii orfani sau abandonaţi, creşă inaugurată în 1924 de către Regina Maria. În anii socialismului a funcţionat ca grădiniţă de copii, pentru ca în 1991 sa devină sediul Direcţiei Vămilor.

Consiliul Local a aprobat un proiect de hotărâre prin care îşi dă acordul pentru demararea procedurii de transmitere din domeniul statului în domeniul public al Municipiului Oradea a imobilului situat pe strada Armatei Române nr. 4, fosta clădire a Vămii Oradea.

Vechea construcţie şi terenul, cu o suprafaţă totală de 1.714 mp, se află în administrarea Ministerului Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care şi-a dat în prealabil acordul de transmitere în proprietatea publică a Municipiului Oradea.

„Clădirea a fost construită la începutul secolului XX, ca sediu al masoneriei regionale. Primăria Oradea acordă o atenţie deosebită reabilitării construcţiilor cu valoare istorică şi realizării investiţiilor de interes public în vederea atragerii turiştilor în oraş şi pentru punerea în valoare a patrimoniului şi tradiţiilor locale”, se arată în comunicatul primăriei.

Anul trecut, Consiliul Local a mai aprobat un proiect de hotărâre având acelaşi conţinut, însă Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Administraţiei Publice, în calitate de coautor al proiectului de act normativ, a solicitat refacerea documentaţiei, astfel ca ea să fie în concordanţă cu situaţia juridică actuală a imobilului.

Potrivit criticului de artă Ramona Novicov, clădirea fostei Loji masonice are o valoare arhitecturală deosebită pentru că are la bază un concept unicat în arhitectura orădeană. Datorită caracterului ermetic al compoziţiei arhitectonice, a elementelor decorative insolite, de inspiraţie orientală (greco-iudaico-egipteană), precum şi a mixajului acestora cu traseele curbilinii ale arhitecturii moderne Art Nouveau, clădirea şi ambientul ei (gardul) merită cu prisosinţă să fie aduse în starea iniţială şi astfel reintegrate circuitului cultural turistic al urbei.

Poziţia templului pe o arteră istorică a oraşului şi în imediata vecinătate a noului şi impozantului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, obiectiv de maxim interes turistic, favorizează această revalorizare.

Clădirea a fost proiectată în anul 1901 de arhitecţii Balint Zoltan şi Jambor Lajos, membri ai Lojei Masonice din Budapesta şi a fost inaugurată în 1902. Cei doi arhitecţi au construit în acelaşi an 1902 Palatul Fuchsl, considerat prima clădire Art Nouveau din Oradea, semn că lucrarea executată pentru masoni a fost apreciată.

Denumită iniţial după numele patronului spiritual al Oradiei, „Regele Ladislau”, clădirea are la bază o concepţie arhitecturală de tip ermetic, sugerând caracterul secret, iniţiatic, al ordinului masonic. În acest sens, faţada nu are ferestre, ci doar un portic în stil neo-grecesc, ce marca intrarea în edificiu. Porticul este compus din două coloane (aluzie la cele două coloane ale templului lui Solomon) şi doi pilaştri laterali.

Cu trecerea în patrimoniul statului, au fost înlăturate elementele simbolice distincte, anume cele opt acrotere, globul pământesc ce simboliza caracterul universal al masoneriei şi ochiul divin înscris in triunghiul cu raze.

Gardul are o valoare artistică deosebită, fiind expresia unei concepţii plastice decorative moderne, de tip Art Nouveau, anume aceea a arhitecturii transparenţei, cu feronerie, elegant arcuită, stilizând elemente din repertoriul decorativ egiptean. Stâlpii de cărămidă aparentă sugerau, probabil, caracterul constructiv al masoneriei.

În Oradea, Loja masonică a luat fiinţă în 1876, şi s-a aflat în subordinea Marii Loje a Ioaniţilor. Dincolo de caracterul lor secret, acţiunile Lojei au avut un caracter filantropic şi social. În cartea sa, ‘Memoria Caselor’, regretatul istoric Liviu Borcea menţionează ca Loja „a sprijinit crearea, în cartierele oraşului, a unor biblioteci populare publice, a militat pentru reglementarea situaţiei sociale şi juridice a copiilor nelegitimi, pentru igienizarea şi salubrizarea urbei”. Conform aceluiaşi autor, Loja îşi încetează activitatea în 1919, încercându-se o reactivare a ei în 1926, prin unul din fruntaşii mişcării masonice româneşti, Constantin Costa-Foru.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: