Oradea, meridianul zero al lumii. Cum a traversat Cristofor Columb oceanul Atlantic, folosindu-se de tabelele orădene

Mai bine de 200 de ani, Meridianul Zero a fost in Cetatea Oradea

Vreme de mai bine de două secole punctul de referinţă, Meridianul Zero ce servea pentru realizarea hărţilor de navigaţie a fost în Cetatea Oradea. Tot aici a luat naştere şi primul observator astronomic din Europa.

În perioada cuprinsă între anii 1464-1667, Meridianul Zero a fost la Oradea, undeva lângă Clădirea Palatului Episcopal din acele vremuri.

Stabilirea traiectoriei meridianului zero prin Oradea se datorează, aşa cum documentele o autentifică, episcopului Ioan Vitez de Zredna, profesorul copiilor lui Iancu de Hunedoara, cel care făcându-şi studiile în Italia se încadrează rapid în mişcarea renascentistă.

“Marea sa pasiune pentru astronomie îl determină să se înconjoarea în curtea sa de la Oradea de savanţi veniţi din toată lumea. În treacăt fiind spus, cu ajutorul acestora, el rezervându-şi ipostaza de mecena, pune bazele uneia dintre cele mai mari biblioteci, pentru acea vreme, din arealul nostru geografic. Printre umaniştii cu care s-a înconjurat a fost şi astronomul Johannes Muller, cunoscut mai ales sub numele său latinizat de Regiomontanus. Fire activă astronumul, girat de episcopul orădean, impulsionează crearea şi activarea primului observator astronomic din Europa. Acesta va fi construit de Ioan Vitez din stipendiile primite de la regele maghiar Matei Corvin”, ne-a dezvăluit istoricul orădean Dumitru Sim

Tabelele orădene

După o oarecare perioadă de observaţii astronomice efectuate de Regiomontanus la Oradea, el împreună cu un canonic al episcopului încep să le adune într-o lucrare intitulată Tabula Varadiensis (Tabelele orădene). În interiorul lor se prezentau poziţiile Lunii şi al planetelor.

“Este posibil ca un exemplar al acestor tabele să fi fost folosit de către Cristofor Columb în timpul traversării Atlanticului. Cel puţin aşa ne determină să credem unii cercetători ai problemei. Ei sunt convinşi de faptul că navigatorul portughez, aflat în slujba Coroanei spaniole, a traversat Atlanticul folosindu-se de Tabula Varadiensis şi ar fost divinizat de băştinaşii din golful Santa Gloria din Jamaica după ce a prevestit eclipsa de Lună din data de 29 februarie 1504”, a mai precizat Dumitru Sim.

Avangarda astronomiei europene

Istoricii susţin că în 1504 aceste tabele au fost folosite de Columb pentru a convinge băştinaşi din Jamaica să îi dea alimentele necesare echipajului său, prezicând eclipsa de Lună de la 29 februarie din acel an. Tot aceste tabele au stat la baza cercetărilor lui Tycho Brahe şi ale lui Johannes Kepler pentru a stabili legile mişcărilor planetelor. Acesta din urmă, ajutat şi de observaţiile intreprinse de Brahe şi marcat de teoriile heliocentrice enunţate de Nicolaus Copernic, formulează cele trei legi arhicunoscute privind Sistemul Solar. Toate observaţiile astronomice necesare întocmirii acestor tabele, dar şi cele care le-au urmat, au fost realizate la primul observator astronomic european.

“Astfel, Cristofor Columb declară că a purtat peste Atlantic un exemplar din „Tabula Varadiensis” pentru a calcula longitudinea folosindu-se de poziţia Lunii, iar Amerigo Vespucci aminteşte în memoriile sale cum a învăţat să măsoare longitudinea din aceste tabele”, potrivit site-ului meridianzero.astroclubul.org

După războiul condus de Matei Corvin împotriva Regatului Boemiei, Johannes Müller se stabileşte la Nürnberg, unde ridică cel de-al doilea observator astronomic european. Îşi continuă munca de cercetare, sprijinit financiar de Bernhard Walther. Moare în 1476, la Roma, unde se afla pentru a încerca împreună cu Papa Sixtus al VI-lea să lucreze la reforma calendarului iulian. Circumstanţele morţii lui sunt necunoscute, principalele cauze fiind ciuma sau asasinarea.

“După aceste evenimente, timp de încă aproximativ 200 de ani, până în anul 1667, meridianul zero a rămas stabilit prin Cetatea Oradea. S-a mutat la Paris, Franţa şi mult mai târziu, în 1851, la Greenwich, Anglia. Aşadar, având aceste auspicii istorice extraordinar de favorabile, e important să reînnodăm frumoasa istorie a astronomiei româneşti, cu gândul că, acum foarte mult timp ce-i drept, un oraş românesc a fost în avangarda astronomiei europene”, notează Marius Deaconu, olimpic internaţional la astronomie în revista “Orizonturi astronomice”.

Mai puteti citi:

Sigismund de Luxemburg, singurul rege din Imperiul Romano-German înmormântat în afara imperiului, îşi doarme somnul de veci în Oradea

Sigismund de Luxemburg (1368-1437) a fost regele care a stat domnit cel mai mult în Ungaria, fiind şi singurul rege din Imperiul romano-german înmormântat în afara imperiului, respectiv în Cetatea din Oradea.

FOTO Descoperiri în Cetatea din Oradea. Turiştii se vor putea plimba deasupra unor morminte vechi de peste 600 de ani

Rămăşiţe ale Bisericii Sfintei Maria, mai degrabă o capelă sau baptiserium, de sorginte romanică, construită în jurul anului 1300, dar şi trei morminte bine conservate, au fost descoperite în corpul B, din Inelul Princiar, în Cetatea din Oradea.