„Moartea” baronilor politici. În premieră absolută, primăriile din Bihor primesc de la buget sume egale
0
Caz fără precedent în Bihor. Consiliul Judeţean a votat o hotărâre privind repartizarea banilor pentru echilibrarea bugetelor locale către primăriile din judeţ prevăzând sume egale pentru toate, indiferent de apartenenţa politică a primarilor.
Hotărârea a fost adoptată cu votul unanim al celor 34 de consilieri judeţeni şi prevede repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA şi sumelor aferente cotei de 14% din impozitul pe venit destinate echilibrării bugetelor locale ale primăriilor.
Astfel, fiecare comună din Bihor va primi aceeaşi sumă din cotele defalcate de TVA, şi anume 379.000 lei, şi aceeaşi sumă din cotele din impozitul pe venit, şi anume 222.000 lei. Oraşele, inclusiv Oradea, vor primi şi ele sume egale: fiecare câte 379.000 lei din cotele defalcate de TVA şi câte 222.000 lei din cota de 14% din impozitul pe venit.
Sumele astfel împărţite de consilierii judeţeni se ridică la 60,653 milioane lei, din care 38,268 milioane provin din TVA, iar 22,385 milioane lei din impozitul pe venit.
Cele 12 criterii
Hotărârea constituie, însă, nu doar o premieră, ci şi o excepţie, întrucât, pe viitor, CJ Bihor va aplica la repartizarea banilor pentru echilibrarea bugetelor locale criterii de performanţă propuse de preşedintele Ilie Bolojan şi adoptate la finele anului trecut, având ca scop prevenirea alocărilor discreţionare, pe criterii politice, în funcţie de apartenenţa primarilor la un partid sau altul, lucru care marchează, practic, „moartea” baronilor politici.
Decizia a fost luată în decembrie 2020, la propunerea preşedintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan, care a descoperit că aproape fiecare a doua primărie nu îşi poate plăti propriii angajaţi din banii pe care îi "produce" singură, necum să deruleze proiecte pentru dezvoltarea localităţilor.
Concret, din 101 unităţi administrativ-teritoriale, 42 nu îşi acopereau cheltuielile de personal din impozite de la cetăţeni şi, deci, trebuiau să primească bani de la statul român şi de la alte localităţi ca să funcţioneze.
Primari puşi la treabă
Indicatorii de performanţă impuse se referă la salariile funcţionarilor raportate pe cap de locuitor şi la serviciile publice oferite de primării cetăţenilor, la buna gestionare a banilor publici, starea de curăţenie şi fondurile atrase de administraţiile locale din alte surse.
Unul dintre criterii îl constituie cheltuielile cu personalul din administraţie raportate pe cap de locuitor. În Oradea, de pildă, este de 174 lei pe an, cel mai mic din Bihor, în timp ce la nivelul celorlalte primării din judeţ, costul de funcţionare a administraţiilor locale este în medie de 400 lei pe an pe cap de locuitor.
Printre criteriile de performanţă se mai numără nivelul veniturilor din impozitul pe venit global (care indică felul în care administraţia locală s-a preocupat de sprijinirea economiei locale) şi nivelul veniturilor proprii din impozitele pe proprietate (care arată dacă primarul s-a preocupat de actualizarea şi colectarea impozitelor sau, dimpotrivă, pentru a fi "popular", a ţinut impozitele mici şi nici nu le-a încasat).
O a doua categorie de indicatori de performanţă se referă la curăţenia în localităţi, un alt criteriu vizează modul în care administraţiile locale sunt interesate să atragă fonduri pentru dezvoltare din surse guvernamentale şi europene, dar şi să implementeze proiectele începute ca investiţii funcţionale.
Se încarcă comentariile...
