Lupta lui Ion Ţiriac pentru domeniul de la Balc. De ce i se cer celui mai bogat român despăgubiri de 1,7 milioane de lei

Foto: Laura Gal

Firma Wild Boar Club, controlată de Ion Ţiriac, a fost dată în judecată de Direcţia Silvică Bihor, care susţine că societatea ocupă abuziv domeniul de peste 1.000 de hectare de pădure de la Balc (judeţul Bihor) începând din 2015 şi îi solicită despăgubiri de 1,7 milioane de lei.

O adevărată suveică de procese stă în spatele vânătorii pe care Ion Ţiriac o organizează an de an la Balc. Printre aceste procese se numără şi cel mai recent, prin care reprezentanţii Direcţiei Silvice Bihor îi cer firmei controlate de Ţiriac despăgubiri de 1,7 milioane lei pentru ocuparea domeniului de la Balc. 

Procesul vine după ce, la rândul lor, reprezentanţii firmei Wild Boar Club au deschis mai multe acţiuni în care solicită, pe de o parte, ca Romsilva şi Direcţia Silvică să respecte contractul de închiriere din 2005 care îi permite firmei, printr-o clauză, să rămână pe domeniu până în 2049, iar pe de altă parte, în cazul în care nu i se acordă câştig de cauză, să i se plătească despăgubiri de 17 milioane de lei pentru profitul nerealizat.

Complicata suveică a proceselor pentru domeniul de la Balc

Vă prezentăm în continuare încurcata poveste a proceselor legate de cele peste 1.000 de hectare de pădure din jurul vestitului complex de vânătoare de la Balc, unde, de mai bine de un deceniu, magnatul îi aduce pe milionarii Europei la vânătoare. Domeniul datează de pe vremea împărătesei austriece Maria Tereza, când era vizitat de nobilii din Viena sau Budapesta, iar în perioada comunistă a fost locul preferat de Ion Gheorghe Maurer şi Nicolae Ceauşescu. 

Ion Ţiriac a preluat întregul complex în 2002, printr-un contract de concesiune, semnat la acea vreme cu oficialii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sălaj. Atunci Ţiriac a devenit stăpân peste o suprafaţă de peste 11.000 de hectare de pădure plus cabana, anexele şi crescătoria de animale, pentru o chirie modică de 27.000 euro pe an. Ulterior, pentru că legislaţia în domeniul silviculturii s-a schimbat, iar chiria pentru uriaşa suprafaţă de pădure pe care o luase în concesiune a crescut de la 27.000 euro la 300.000 euro, omul de afaceri a renunţat la o mare parte. 

A păstrat clădirile, care au şi intrat definitiv în proprietatea sa (prin cumpărare), prin intermediul firmei Wild Boar Club SRL, şi plăteşte taxe de concesiune doar pentru terenul de sub ele, de 8,8 hectare. La aceasta s-au adăugat 1.157 hectare de fond forestier pe care le-a închiriat de la Direcţia Silvică, în urma unei licitaţii din august 2005. 

Un contract cu probleme

Contractul de închiriere a fost semnat pe 30 august 2005, între Romsilva, prin Direcţia Silvică Bihor, şi Wild Boar Club SRL, firmă administrată de Teodor Dorcescu, cel care administrează şi colecţia de maşini a magnatului. Documentul urma să fie valabil pentru o perioadă de 10 ani, dar avea o clauză, potrivit căreia, dacă locatarul nu solicita altfel, se prelungea automat până la 49 de ani.

Mai târziu, din cauza unor retrocedări, suprafaţa închiriată s-a diminuat la 1.036,1 hectare de pădure, dar contractul a continuat până în 2015. Atunci, pe 11 iunie, deci cu două luni înainte de expirarea celor 10 ani, Direcţia Silvică Bihor a comunicat societăţii Wild Boar Club că nu mai puteau prelungi înţelegerea, întrucât reglementările legale din momentul încheierii actului s-au modificat. Concret, potrivit Codului Silvic intrat în vigoare în 2008, Romsilva nu mai putea concesiona fondul forestier din proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor aferente activelor vândute. Dar cele peste 1.000 hectare închiriate nu se încadrau în această situaţie.

De altfel, curând, pe 29 iulie 2015, Consiliul de administraţie al Romsilva lua hotărârea de a nu prelungi niciunul din cele patru contracte de închiriere a fondului forestier din proprietatea statului, aferente celor patru complexuri cinegetice din ţară.

Cum au început procesele

Ion Ţiriac voia, însă, continuarea contractului, motiv pentru care, pe 28 august 2015, Wild Boar Club a dat în judecată Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, cerând instanţei să le oblige să îşi „execute obligaţiile asumate“, adică să se abţină „de la orice act care ar putea tulbura reclamantei liniştita folosinţă pe toată durata contractului“, deci până la expirarea celor 49 de ani.

Potrivit avocaţilor firmei, „contractul prevede în mod neechivoc că numai societatea Wild Boar Club avea dreptul să decidă încetarea sa înainte de expirarea termenului de 49 ani, şi anume după 10 ani“, iar modificările legislative invocate de Romsilva „nu sunt aplicabile contractului“, deoarece acesta a fost încheiat înainte şi „oricum, legea nu poate fi aplicată retroactiv“. În acţiunea îndreptată împotriva Direcţiei Silvice se mai arată că firma Wild Boar Club SRL a investit în acest complex începând din 2002 între 1,46 şi 1,8 milioane euro, potrivit raportului de evaluare a investiţiilor întocmit de Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL depus la dosar.

Reprezentanţii firmei susţin chiar că, la licitaţia din 2005, Romsilva „şi-a asumat organizarea unei licitaţii în scopul închirierii terenului forestier cu menţionarea, în caietul de sarcini, a obligaţiei oricărui eventual terţ adjudecatar (altul decât Wild Boar Club)“ de a despăgubi societatea, obligaţia fiind consemnată în caietul de sarcini. Şi tot pentru ca firma să-şi poată amortiza investiţiile, susţin ei, „în propunerea de contract transmisă de Wild Boar Club în cadrul licitaţiei a fost inserată şi clauza care garanta menţinerea contractului pentru 49 de ani“. 

Romsilva acţionase corect

Procesul a început la Tribunalul Bucureşti, de unde a fost declinat apoi Tribunalului Bihor, unde Direcţia Silvică Bihor a formulat, la rândul ei, o cerere reconvenţională (n.r. - procedură prin care pârâtul enunţă propriile pretenţii împotriva reclamantului), cerând instanţei  să se constate „încetarea de drept a contractului de închiriere“, precum şi obligarea firmei să predea terenurile „în starea existentă anterior înfiinţării complexului“.

Dezbaterile nu s-au încheiat nici azi, fiind suspendate în 2017, căci, între timp, Ţiriac a pornit un nou proces la Curtea de Apel Bucureşti, unde a solicitat punctual anularea hotărârii Romsilva din 29 iulie 2015 privind anularea contractelor de închiriere pentru cele patru complexuri de vânătoare din ţară.

Acest proces a fost pierdut de Ţiriac în aprilie 2017, când judecătorii au statuat că Romsilva acţionase corect, folosindu-şi „dreptul conferit de dispoziţiile legale în vigoare“, atunci când a decis să nu prelungească închirierile. 

Potrivit sentinţei, actele normative în vigoare prevăd explicit că proprietăţile statului se pot închiria doar „prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia“. În plus, au arătat judecătorii, „Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepţia terenurilor aferente activelor care se vând“, şi, prin urmare, hotărârea Consiliului de Administraţie a Romsilva „a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale menţionate anterior, fiind temeinică şi legală“. 

Ţiriac versus pădurari

Soluţia a fost atacată de firma lui Ţiriac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde, deşi dosarul a fost înregistrat în iulie 2017, a primit termen de judecată abia pentru octombrie 2019. Ca atare, până la soluţionarea definitivă a diferendului, procesul pornit pe tema contractului de închiriere, aflat pe rolul Tribunalului Bihor, rămâne suspendat.

Războiul proceselor nu s-a oprit, însă, aici. Pe 23 mai 2016, Wild Boar Club a dat din nou în judecată Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, pentru a treia oară. De această dată, a cerut despăgubiri, în cazul în care instanţa ar da dreptate Romsilva, iar suma este  uriaşă, de 17 milioane de lei, şi reprezintă profitul nerealizat pentru perioada 2015 - 2054, dar nu mai puţin de 1,46 milioane euro, valoarea investiţiilor făcute de Ţiriac în complexul de vânătoare. Procesul respectiv a fost declanşat la Curtea de Apel Bucureşti şi trimis spre judecare tot la Tribunalul Bihor. 

Iar aici, în august 2018, reprezentanţii Direcţiei Silvice au deschis, la rândul lor, o acţiune similară, cerând daune pentru ocuparea abuzivă a terenului şi pentru pagubele provocate de mistreţi.

„Terenurile în discuţie nu au fost predate subscrisei, din 1 septembrie 2015 pârâta exercitând abuziv folosinţa acestora“, arată silvicultorii, care susţin că numărul excesiv al mistreţilor a distrus seminţişul, iar ei nu au mai putut efectua lucrările de regenerare prevăzute în amenajamentul silvic în perioada 2016-2018.

Valoarea pagubei, reprezentând materialul lemnos pe care nu l-au putut valorifica, s-ar ridica la 1.763.521 lei. Şi acest proces, al cărui prim termen de judecată s-a consumat pe 22 ianuarie 2019, a fost suspendat, până la soluţionarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Înaltei Curţi.

Ce spun părţile implicate

Contactaţi pentru a-şi preciza punctul de vedere pe tema proceselor şi a despăgubirilor pe care le cer şi care le sunt solicitate, reprezentanţii Wild Boar Club SRL au evitat să facă declaraţii, administatorul societăţii, Teodor Dorcescu, rezumându-se să confirme doar existenţa proceselor:

„Întrucât aceste aspecte fac obiectul unor litigii în curs, societatea nu poate face comentarii şi nu poate oferi detalii suplimentare. Societatea noastră rămâne în aşteptarea soluţionării situaţiei litigioase“.

Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Jurcău, aşteaptă la rândul său finalizarea proceselor. „Direcţia Silvică Bihor a avut o serie de litigii pe seama distrugerilor provocate de vânat şi înainte, pe perioada derulării contractului. Firma a şi fost obligată să plătească daune, apoi s-au stabilit obligaţii de ambele părţi pentru a proteja plantaţiile. Dar din 2015, când s-a stabilit că nu se mai prelungeşte închirierea şi au început noile litigii, nu s-a mai făcut nimic. Până nu se finalizează, nu putem face nimic, nici măcar să stopăm stricăciunile“, susţine Jurcău.

Partidele de vânătoare anuale

 Începând din 2005, Ion Ţiriac organizează o dată pe an partide de vânătoare pe domeniul de la Balc, iar evenimentele au declanşat deseori proteste ale ecologiştilor, care condamnă numărul mare de mistreţi pe care, împreună cu invitaţii săi, îi împuşcă de fiecare dată. 

Printre invitaţii magnatului s-au numărat, de-a lungul timpului, Wolfgang Porsche, proprietarul companiei cu acelaşi nume, designerul Stefano Ricci, bancherul Volker Schmidt (din grupul Allianz), Sandor Csanyi, preşedintele OTP Bank, germanul Klaus Mangold, fost preşedinte al Chrysler-Daimler, Alfred Baumhauer, fabricant Cartier, şi alţii. Singurul an în care vânătoarea nu s-a organizat în Bihor a fost 2017, când Ţiriac a decis să mute evenimentul pe domeniul din Ersig.

Lovit de pestă

 În acest an, pesta porcină s-a extins şi pe domeniul de vânătoare al lui Ion Ţiriac din Balc, în ciuda măsurilor preventive instituite pe întreaga suprafaţă, înconjurată cu gard electric şi cu intrări păzite, pe unde accesul se face doar după dezinfectarea obligatorie. Primele semne ale bolii au apărut săptămâna trecută, existenţa virusului fiind confirmată, după analize amănunţite, în cursul zilei de 5 martie.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor a luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a complexului de vânătoare, respectiv a exploataţiilor afectate, „impunerea de restricţii de mişcare din şi către curţile şi localităţile afectate, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate“. Toate animalele afectate sau suspecte, precum şi cele care au venit în contact cu acestea, trebuie sacrificate şi neutralizate, iar potrivit legii, proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat.