„Iadul roşu în oraşul de pe Criş”: Jurnalista Cristina Puşcaş, primul istoric care a cercetat Penitenciarul din Oradea

„Iadul roşu în oraşul de pe Criş”: Jurnalista Cristina Puşcaş, primul istoric care a cercetat Penitenciarul din Oradea

Dr. in istorie Cristina Puşcaş, primul cercetator al Penitenciarului din Oradea

Jurnalista Cristina Puşcaş este primul cercetător care a avut acces la arhivele Penitenciarului din Oradea. A studia perioada comunistă, 1945-1977, iar în urma unei cercetări care s-a întins pe durata mai multor ani a editat şi lansat cartea “Iadul roşu în oraşul de pe Criş. Penitenciarul Oradea (1945-1977)”

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima cercetare în Penitenciarul Oradea, privind perioada comunistă 1945-1977, îi aparţine unei jurnaliste din Oradea. Este vorba despre Cristina-Liana Puşcaş, licenţiată în Drept şi doctor în istorie, care a făcut prima cercetare în urma căreia şi-a editat teza de doctorat, publicată şi lansată, în sala mare a Primăriei Oradea, în prezenţa unui public numeros, alături de Lucia Hossu Longin, realizator al documentarului ”Memorialul durerii”, şi de fostul deţinut politic Aurora Dumitrescu.

Cartea “Iadul roşu în oraşul de pe Criş. Penitenciarul Oradea (1945-1977)” dezvăluie faţa ascunsă a penitenciarului orădean în perioada comunistă, fiind un penitenciar ce nu a mai fost cercetat până în prezent. Autoarea scoate la lumină “ruşinoasele tenebre ale comunismului românesc, ce nu au ocolit nici Oradea”, bazându-se pe greu accesibilele arhive ale penitenciarului şi mărturiile orale sau scrise ale celor condamnaţi.

“Am venit aici să sprijinim un tânăr talent. Avem nevoie de istorici care să facă cunoscut adevărul istoric; o istorie a ororii, a istorie a rezistenţei la oroare. În 24 de ani, niciun fost deţinut nu şi-a dat în judecată torţionarul, iată o dovadă de iertare. Dar, cel puţin, aceştia din urmă ar trebui să spună un cuvânt de regret, de compasiune pentru victimele lor. Măcar să-i cunoaştem, să-i intervievăm şi să spună: Am greşit. Mea culpa. Aşa au fost ordinele. Îmi pare rău că din cauza mea au suferit şi murit oameni, dar ei sunt parcă aceiaşi călăi de acum cincizeci de ani. Se tem de consecinţe. Dar ce poţi să le mai faci? Nu poate fi demonstrat genocidul,”,  a afirmat Lucia Hossu Longin, prezentă la eveniment.

Istoricul Aurora Dumitrescu,fost deţinut politic, a subliniat că doctrina comunistă nu a făcut parte din fibra naţională, era ceva de import, împotriva căreia România a fost singura ţară din lagărul comunist care a avut o puternică rezistenţă în munţi.

Cristina Puşcaş a mărturisit că această carte este un omagiu dedicat celor care au suferit, care nu au avut nicio vină în afară de faptul că şi-au expus principiile.

“Nu au dorit decât să-şi exprime un punct de vedere. Au dorit să trăiască într-o ţară liberă. Asta dorim să le transmitem tinerilor: să fim uniţi, să ştim să luăm atitudine pentru că altfel vor deveni doar o masă manipulată,” a spus Cristina Puşcaş.

Încarceraţi între zidurile puşcăriei s-au aflat părintele Arsenie Boca, episcopii greco-catolici Iuliu Hirţe şi Justin Paven, episcopul romano-catolic Schubert Joseph, canonicul Coriolan Tămâianu şi protopopul ortodox de Vaşcău Terebenţiu Aurel. Alături de ei, au stat liderul Mişcării “Oastei Domnului” Traian Dorz, Arllet Coposu (soţia lui Corneliu Coposu), Gheorghe Rizea, (soţul Elizabetei Rizea). Altor martiri din Munţii Făgăraşului, cum sunt Lucreţia Jurj şi Roman Oneţ (executat la Oradea pentru apartenenţa la Grupul Şuşman) li se adăugă zeci de membri ai organizaţiilor locale anticomuniste: Lotul Beiuşenilor, Organizaţia România Independentă, Organizaţia G4, Vlad Ţepeş II, dar şi mii de ţărani arestaţi pentru neplata cotelor.

Prezent la eveniment, episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, a felicitat-o pe tânăra autoare pentru cercetarea sa şi a evidenţiat valoarea luptei de rezistenţă, prin oameni care au ştiut să rămână fermi în credinţa, crezurile şi idealurile lor.

“Îmi asum foarte bine cuvintele pe care le spun: dacă toată rezistenţa nu ar fi fost, nu ştim exact unde am fi fost noi la ora actuală. Au suferit alături de cei condamnaţi, mamele şi familiile lor, copiii şi nepoţii. Ştim din experienţă proprie, pentru că am avut pe cineva în familie (cardinalul Alexandru Todea, unchiul episcopului, n.r.). Printre noi sunt oameni care au fost batjocoriţi şi ar trebui să le sărutăm urma picioarelor pentru că au ştiut să rămână demni. Mulţumim d-nei Lucia Hossu Longin că de 20 de ani ne ajută să nu uităm, nouă şi celor mai tineri decât noi,” a precizat episcopul.

Cartea “Iadul Roşu” a fost publicată cu sprijinul Fundaţiei Comunitare Oradea. Volumul în 400 de pagini a fost scos la Editura Muzeului Ţării Crişurilor şi tipărit la tipografia Metropolis.

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările