Cum trăieşte un român din „insulina verde“, afacerea în care a investit 100 de euro. „Niciodată nu am făcut faţă cererii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Orădeanul Lucian Blana (34 de ani) se numără printre primii români care au ales să se ocupe de cultura castravetelui amar. Totul a început în 2009, când, întors din Danemarca, tânărul inginer horticol a investit 100 de euro în seminţe aduse tocmai din Nepal.

În urmă cu mai mulţi ani, orădeanul Lucian Blana a citit un articol despre castravetele amar, astfel că de atunci s-a gândit să înceapă o afacere agricolă cu o astfel de cultură.

“Am citit despre un castravete care ar scădea glicemia. Ca inginer horticol m-am gândit că ar fi o cultură bună care ar ajuta oamenii, şi în acelaşi timp o cultură profitabilă”, ne-a mărturisit ing. Lucian Blana

Primele seminţe le-a cumpărat din Nepal, cu 100 de euro. A început să cultive castraveţii amari într-o seră mică din Oradea, după care şi-a extins cultura în satul bihorean Roit, unde a ajuns să cultive “insulina verde” chiar şi pe 2.000 de metri pătraţi.

“Am pornit cu nişte seminţe din Nepal. Le-am cultivat şi la început m-am mirat de plasticitatea ecologică a acestui castravete. Nu are boli, nu are viruşi. Spre deosebire de castraveţii obişnuiţi nu are probleme, ceea ce m-a mirat foarte mult. Producţia nu este aşa de mare. Face doar câţiva castraveţi pe plantă, iar seminţele germinează destul de greu. Acestea ar fi singurele incovenientele”, ne-a povestit Lucian.  

Orădeanul s-a axat mai mult pe vânzarea de seminţe şi pulbere, dar vinde şi castraveţi amari, atât în pieţele din Oradea cât şi pe cunoscute site-uri de vânzări.

image

Preţurile sunt destul de mari. Un kilogram se vinde chiar şi cu 50 de lei, însă au fost vremuri când s-a vândut şi mai scump.  Producţia la nivel naţional este destul de scăzută, ea ajungând la câteva sute de kilograme. Deocamdată, castravetele amar este o plantă destul de puţin cunoscută în România.

“Nu fac faţă cererii şi niciodată nu am făcut. Sămânţa se vinde cu un leu bucata, kilogramul de castraveţi între 30 şi 50 de lei, în timp ce pulberea se vinde cu 50 de bani sau 1 leu gramul. Cereri am din toate judeţele ţării, dar şi din Ungaria, Polonia, Italia sau Anglia”, a precizat orădeanul.

Lucian Blană a revenit în România după doi ani petrecuţi în Danemarca unde a urmat o şcoală în agricultură. S-a întors în ţară cu gândul de a face mai mulţi bani, şi nu regretă nicio clipă alegerea făcută.

“Muncesc mult din pasiune şi îmi place tot ce fac”, susţine tânărul orădean.

image

Momordica sau castravetele amar este fructul exotic despre care, recent, cercetătorii vorbesc ca de un adevărat panaceu. Rodul plantei de origine asiatică a fost supranumită ”insulină vegetală”, însă are şi efecte antitumorale dovedite şi susţine funcţionarea unor organe importante precum ficatul sau fierea. Castraveţii amari sunt plante agăţătoare şi se pot creşte în două feluri, fie pe spaliere pe care se poate întinde până la 3-4 metri, fie lăsată pe pământ să se întindă.

“Castravetele amar se cosumă înainte de masă, în funcţie de nivelul de glicemie al bolnavului, de la jumate de castravete până la 3 castraveţi. Are contraindicaţii la persoanele care au hipoglicemie şi la femeile însărcinate”, explică Lucian Blana.

În ceea ce priveşte plantarea seminţelor, aceasta se face la o distanţă de un metru între plante şi doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge şi la 300 de grame.

Planta se adaptează foarte bine solului şi climatului din ţara noastră. Se plantează în aprilie-mai, rezistând la temperaturi de până la 14 grade. Pentru coacere are nevoie de căldură, până la 32 de grade. Este foarte rezistentă la secetă, nu necesită irigare şi nu are nici dăunători naturali.

image

Fructele se pot păstra în stare proaspătă până la două săptămâni în frigider, se pot mura, sau se usucă şi se dau prin râşniţa de cafea obţinându-se un praf pe care diabeticii îl consumă, un vârf de cuţit, înainte de masă.

Castravetele amar este cel mai bun remediu, combinat cu mişcarea fizică, pentru a combate diabetul. Cercetătorii americani au descoperit că momordica este şi antitumorală şi întrerupe alimentarea tumorilor. De asemenea este un panaceu şi ajută pancreasul, ficatul şi fierea. Chiar şi oamenii sănătoşi ar trebui să consume astfel de fructe, preventiv”, susţine Lucian.

Vă mai recomandăm:

Ideea genială a unui bihorean care vrea să cucerească Transilvania. Livrează gratuit legumele pe care le cultivă cu ajutorul părinţilor

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite