Imagini spectaculoase cu izvorul care transformă totul în piatră. Ecologiştii cer să fie pus sub protecţie specială VIDEO
0
Un izvor magic, care transformă tot ce întâlneşte în piatră, a fost descoperit de către ecologiştii Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor pe o vale din Munţii Pădurea Craiului şi cer instituirea unor măsuri de ocrotire în zonă.
Izvorul din Valea Sohodol, comuna Căbeşti este primul găsit până acum în Bihor şi un habitat extrem de rar în Europa. Apele de acest fel se numesc izvoare petrifiante cu formare de travertin şi sunt cunoscute în legislaţia cu codul de habitat 7220*, adică zone prioritare de protecţie.
Aceste habitate au o extindere mică întrucât pentru apariţia izvoarelor petrifiante cu formare de travertin este necesar să existe condiţii geografice particulare, respectiv masive calcaroase, fenomene vulcanice care să genereze izvoare cu apă caldă acidă, aceasta dizolvând rapid calcarul şi redepunându-l sub formă de travertin (tuf calcaros). Acesta se mulează încet peste plantele din comunităţile din apropiere pietrificându-le, de unde şi numele habitatului.
„Este asemănător fenomenului care se petrece în peşteri, unde apa dizolvă mineralele care apoi iau forma stalactitelor şi stalagmitelor. Izvoarele petrifiante dizolvă calcarul care apoi se depune pe muşchi, lemne, frunze ca o crustă de piatră”; explică Paul Iacobaş, preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.
Găsit de un speolog
Izvorul petrifiant din Valea Sohodol a dat naştere unor cascade impresionante FOTO: Laura Gal
Izvorul petrifiant din Bihor a fost recunoscut recent de un speolog, într-o pădure din Valea Sohodol, comuna Căbeşti, în afara vreunei arii protejate, motiv pentru care i-a anunţat pe specialiştii CAPDD Bihor.
„Este un habitat rar şi gingaş, pentru care există obligaţie legală de protecţie, instituită de legile europene. Există factori fizico-chimici care trebuiie îndepliniţi cumulativ pentru ca această pietrificare să aibă loc, iar acest tip de habitat să se menţină. O anumită concentraţie de săruri minerale, debit, microclimat. Dacă se perturbă, va intra în declin”, explică Iacobaş motivul pentru protejarea izvoarelor petrifiante.
În acea pădure, aflată în administrarea Ocolului Silvic Beiuş, exista tot riscul să se distrugă la prima lucrare de exploatare lemnoasă desfăşurată în zonă. Ca atare, ecologiştii au anunţat imediat descoperirea la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Ministerul Mediului şi Gărzii de Mediu.
Agenţie „fără semnal"
Primii care au confirmat descoperirea au fost reprezentanţii Gărzii de Mediu Bihor. Comisarul şef Sever Şerbănescu spune că a urcat personal să vadă izvorul de poveste. „Nu e într-o zonă greu accesibilă, dar nici foarte uşor de găsit. Dar este ceva cu adevărat special, merită văzut. Până să se finalizeze procedurile pentru declararea ariei protejate, noi am interzis Ocolului Silvic Beiuş orice fel de lucrări în perimetrul respectiv”, a declarat, pentru adevărul.ro, şeful Gărzii de Mediu Bihor.
Culmea e că, în acelaşi timp, angajaţii din Bihor ai Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, adică instituţia care, conform legii, trebuie să confirme existenţa habitatului şi să instituie măsuri de ocrotire, au comunicat ecologiştilor că, în opinia lor, izvorul nu există, potrivit ebihoreanul.ro. Motivul, spun surse neoficiale, ar fi că fostul şef al structurii din Bihor, Remus Raţ, între timp schimbat din funcţie, a mers în zonă, dar a pierdut o scurtă perioadă semnalul la telefon şi n-a mai putut urmări coordonatele GPS. Ca atare, a lăsat baltă căutarea şi a făcut cale întoarsă, raportând apoi conducerii din Bucureşti că izvorul nu există.
Contactată în legătură cu acest subiect de corespondentul adevarul.ro, şefa ANANP, Adi Croitoru, a promis, însă, că va verifica personal habitatul şi, dacă se confirmă existenţa lui, va fi pus sub protecţie specială. „Vom discuta cu Academia Română, Centrul de Studii şi Cercetări de Conservare a biodiversităţii, voi merge împreună cu ei să rezolvăm această situaţie”, a declarat Croitoru, pentru Adevarul.ro.
Sit UNESCO
Puţini ştiu că în România astfel de habitate gingaşe de izvoare petrifiante există chiar în mai multe zone ale ţării, un privilegiu faţă de restul Europei, unde sunt foarte rare. Izvoare petrifiante pot fi vizitate în Parcul Naţional Munţii Rodnei, în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, unde izvoarele şi văile petrifiante cu formare de travertin de pe Cheile Beuşniţei şi Şuşarei, ambele învecinate, au contribuit la încadrarea acestora ca Sit UNESCO.
O altă zonă de habitate protejate pentru aceste izvoare speciale sunt Cheile Şugăului din Munţii Haşmaş, comuna Bicaz – Chei din Judeţul Neamţ. Rezervaţia Şugăului – Munticelu este una dintre puţinele rezervaţii carstice din Moldova şi printre cele mai valoroase din România.
Raiul din Pădurea Craiului
Izvorul petrifiant din Bihor se află într-un adevărat paradis natural din Munţii Pădurea Craiului, cu văi sălbatice, o salbă de peşteri, cărări, cascade şi stânci cu peisaje de poveste. La aproximativ 1 kilometru de izvorul petrifiant a fost descoperită recent tot de ecologiştii CAPDD Bihor o stâncă uriaşă de calcar, înaltă de 50 metri, care parcă iese de nicăieri. Au numit-o "Cucuruz" pentru forma ciudată care aduce cu un ştiulete de porumb "Este ca un ac de stâncă apărut de nicăieri. AAr putea fi declarată ca rezervaţie geologică, să intre sub protecţie, pentru că şi aceste formaţiuni, numite klippe calcaroase, sunt rare", spune preşedintele CAPDD, Paul Iacobaş.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum arată drumul roman vechi de două milenii, descoperit pe şantierul Autostrăzii Transilvania VIDEO
Peste 100 de păsări flamingo au fost observate în Delta Dunării
Se încarcă comentariile...
