FOTO Istoria controversată a evreilor. Sinagogile din Oradea reabilitate cu bani europeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sinagoga reabilitată după modelul vienez
Sinagoga reabilitată după modelul vienez

Sinagogile din Oradea stau drept dovadă că, de-a lungul vremii, comunitatea evreiască a fost în plină dezvoltare în Oradea. Chiar dacă trecerea anilor le-a degradat şi transformat, mai de grabă, în ruine decât în monumente demne de vizitat, în ultimii autorităţile s-au implicat în restaurarea lor, au încercat să acceseze fonduri europene şi, sperăm, nu peste mult timp acestea îşi vor recăpăta statutul pe care-l merită.

Reabilitată după „reţeta“ vieneză

Sinagoga ortodoxă de rit ashkenaz de pe strada Mihai Viteazul din Oradea este primul monument istoric din Bihor, reabilitat după „reţeta“ vieneză. A fost acoperită cu o plasă de protecţie pictată, care prezintă cum va arăta clădirea, la finalizarea lucrărilor de reabilitare. Monument istoric de interes local, Sinagoga Ortodoxă a fost construită în 1890 de către inginerul Ferenc Knapp, după planurile arhitectului Nándor Bach, preluând întreaga gamă decorativă a artei maure. Ceea ce o scoate în evidenţă este faptul că a fost acoperită cu o plasă de protecţie pictată, aşa cum se practică în Austria, Polonia sau Franţa.
„Este un trend preluat din Occident. Nu ştiu să fie alte lucrări acoperite cu astfel de plase în judeţ“, a spus Adriana Lipoveanu, vicepreşedintele Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice.
 

Cea mai mare Sinagogă din partea de Est a Europei revine la viaţă

Au trecut aproape zece ani de când Sinagoga Sion din Oradea nu a mai putut fi folosită pentru oficierea slujbelor religioase, în condiţii de siguranţă. Trecerea anilor, intemperiile şi contextul istoric, toate au contribuit la degradarea acestei clădiri monument care, în sfârşit, la 130 de ani de la construcţie, are şanse să-şi recapete strălucirea de altădată. Prin parteneriatul dintre Primăria Oradea şi Comunitatea Evreilor din Oradea, monumentul urmează să fie renovat, municipalitatea ocupându-se de părţile exterioare şi Comunitatea Evreiască de interior.
 

Similară unei sinagogi din Nurnberg

Sinagoga Neologă Sion a fost construită, pe malul Crişului, de comunitatea evreiască neologă, apărută în urma scindării, în 1870, a comunităţii evreieşti din Oradea, în comunitatea ortodoxă şi cea congresistă, care a primit ulterior numele de comunitatea neologă. Potrivit inginerului Petru Pavel Stern, expert în istoria sinagogilor din oraş, clădirea monument a fost ridicată în 1878, după modelul unei sinagogi din Nurnberg, lăcaş reliogios care a fost incendiat în 9 noiembrie 1938, în Noaptea de Cristal, când a început pogromul împotriva evreilor. Clădirea, care numără 1000 de locuri, are aspect de Renaştere Italiană, cu o turlă mare centrală, acoperită cu o cupolă înălţată ce se reazemă prin intermediul a patru pandantivi pe patru arce mari. Proiectul a fost realizat după planurile arhitectului David Busch - arhitect şef al oraşului Oradea la aceea vreme, în stil „neomaur” şi executat de Rimanóczy Kálmán (tatăl). Fresca din sinagogă îi aparţine pictorului Horovitz Mór, din Kosice. „Pe atunci Sinagoga era iluminată cu mii de făclii. Orga originală mai există incă, însă din păcate s-a deteriorat”, povesteşte Stern. Acesta consideră că nu comunismul este responsabil de deteriorarea sinagogilor din oraş. „Fascismul poartă toată vina. Sinagogile au ajuns în starea în care sunt astăzi fiindcă s-a redus populaţia de evrei. De la 30.000 câţi erau înainte de marea tragedie din 1944, acum în Oradea mai sunt aproximativ 700” spune Petru Stern.

Sinagoga muzeu

Una dintre puţinele sinagogi rămase în picioare în Oradea va fi transformată în muzeu al Comunităţii Evreieşti. Crâmpeie din vieţile evreilor care au trăit la Oradea între anii 1850 şi 1944 vor fi surprinse prin obiectele de cult şi de decor expuse în sinagoga construită între cele două războaie mondiale. Ideea este ca sinagoga să reintre în circuitul istoric şi turistic al oraşului. „Clădirea nu a mai fost folosită de după cel de-al Doilea Război Mondial. Este o clădire monument, care trebuie salvată”, a spus Andrei Seidler, directorul centrului comunitar evreiesc.

Este situată în Piaţa Independenţei, şi, de-a lungul anilor a ajuns să se transforme într-o ruină. Fiind un monument impunător şi spectaculos, construit în stil neo-maur, care a fost cândva un simbol al comunităţii evreieşti din Transilvania, sinagoga a intrat într-un program de  restaurarea cu fonduri europene. 1,5 milioane de euro vor fi investiţi în refacera acestui edificiu
 

Istoria evreilor în Oradea

În urma distrugerii distrugerii arhivelor reconstituirea trecutului evreilor din oraşul Oradea în epoca medievală este aproape imposibilă. Prima menţiune privind prezenţa evreilor în oraş datează din anul 1715. În anul 1722 a luat fiinţă comunitatea evreiască din Oradea, iar în anul 1731 se înfiinţează Chevra Kadişa (Confreria Sacră), al cărei act de întemeiere este semnat de 68 de enoriaşi.
Conform unei conscripţii din anul 1735 evrei din Oraşul Nou şi Olosig erau veniţi pe de o parte, din Moravia şi Cehia şi într-o mai mică măsură din Polonia. Această imigraţie din cele două direcţii a purtat în sine viitoarea scindare a comunităţii evreieşti din Oradea din a doua jumătate a secolului următor. Olosigul a manifestat toleranţă mai mare faţă de evrei decât Oraşul Nou. Acesta din urmă fiind profilat pe meşteşuguri şi comerţ, avea şi magistratura alcătuită mai ales din meseriaşi şi comercianţi, care vedeau în evrei o concurenţă nedorită

.
Nu se cunoaşte data înfiinţării primului cimitir evreiesc. Dintr-un document din anul 1776, în care se cere reamenajarea, îngrădirea şi paza cimitirului, reiese că acesta se afla în afara oraşului, intrarea în cimitir fiind pe strada Lebedei. Acest cimitir a funcţionat până în anul 1880.

În anul 1867, anul emancipării evreilor, numărul lor în Oradea era de 6.438, reprezentând 22.4% din populaţia oraşului.

În anul 1910, în preajma primului război mondial, numărul evreilor din Oradea era de 15.155, reprezentând 23,6% din populaţia oraşului.

La data eliberării oraşului în Oradea mai erau doar 6500 de evrei, număr ce cuprinde şi persanele din localtăţile limitrofe oraşului şi pe cei 1000 de evrei refugiaţi din Bucovina.
Acum comunitatea evrească, care cu câteva decenii în urmă reprezenta aproape o treime din populaţia oraşului, formând cea mai mare comunitate evrească din Transilvania, nu depăşeşte 600 de suflete. În locul celor dispăruţi a rămas doar un monument în marmură neagră, aflată în apropierea sinagogii ortodoxe

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite