DEGRADARE Cabana Vadu Crişului, lăsată de izbelişte de mai bine de 15 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cabana, situată în Defileul Văii Crişului Repede, are o istorie de aproape un secol. Aici se cazau turiştii care veneau să viziteze peşterile şi obiectivele naturale ale zonei. De 15 ani însă, nimeni nu s-a mai cazat în cabană. Unitatea este cu pereţii scorojiţi, acoperişul distrus şi e pe punctul de a se dărâma.

Situată la altitudinea de 240 de metri, cabana avea o capacitate de 131 de locuri, în camere cu 2 - 10 paturi sau priciuri. Curentul electric provenea de la microhidrocentrala proprie, iar cabana era dotată cu apă curentă.

Punct de atracţie

Înainte de anii '90, Cabana Vadu Crişului era un obiectiv cu care locuitorii zonei se mândreau. Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crişului, îşi aduce aminte cu nostalgie despre ce reprezenta cabana în trecut. „Înainte de 1990 era singurul punct de atracţie din zonă. Aici veneau studenţi din Cluj şi din Satu Mare. Zona turistică este una superbă. În imediată apropiere se află Peştera Vadu Crişului, un monument al naturii. Este cunoscută de toţi locuitorii zonei", spune primarul. După ce a căzut comunismul, nimănui nu i-a mai păsat de unitatea de cazare. „După '90, a fost închiriată unor firme private. Apoi a fost abandonată şi, ulterior, retrocedată vechilor proprietari. De câţiva ani, a fost cumpărată de Consiliul Judeţean Bihor", povesteşte Cosma.

În acest moment, Cabana de la Vadu Crişului nu este inclusă în niciun proiect concret de reestaurare. „Nu este niciun plan concret legat de cabană. Consiliul Judeţean nu o poate amenaja în scopuri de activităţi comerciale. Vicepreşedintele instituţiei, Dumitru Voloşeniuc, ar vrea să o redea circuitului istoric, însă partea de finanţare este problematică şi în acest caz", a spus Mircea Jacan, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor.

Primarul din Vadu Crişului spune că are planuri de a crea o cale de acces spre zona în care este localizată cabana, deoarece, în prezent, accesul se face pe lângă calea ferată. „Accesul este unul dificil. Se merge pe lângă calea ferată. Avem un proiect de a construi un mod acces auto peste Criş, pe partea stângă a râului, unde este cabana", spune primarul Cosma.

Cabană din 1915

Cabana Vadu Crişului are o istorie de aproape un secol, fiind construită în jurul anului 1915. „Cabana este o construcţie de tip austriac, cu bârne aparente. Pe la 1915 a fost ridicată", spune Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişului.

 Cabinet medical pentru turişti

În zona în care se situează cabana va fi amenajat un punct salvamont de prim ajutor. „Va fi identic cu cel de la baza din Vârtop Arieşeni. Este un centru de prim-ajutor pentru accidente. Pe timp de weekend, acolo va fi o patrulă care se va ocupa de turiştii care suferă accidente. Va fi un cabinet medical în adevăratul sens al cuvântului", spune Adi Marin, vicepreşedinte executiv al Salvamont Bihor.

Totodată, zona va dispune şi de un centru de informare turistică, unde cei care vor poposi în zonă vor putea afla despre traseele şi obiectivele din zona turistică. Deocamdată, proiectul stagnează. „În momentul de faţă, proiectul stagnează. Urmează să se facă rost de bani", a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor.

Monumentul de lângă cabană

Cabana este situată în imediata apropiere a Peşterii de la Vadu Crişului, monument al naturii şi  principala atracţie turistică a zonei. Ca localizare, peştera este situată în defileul Şuncuiuş-Vadu Crişului, pe cursul râului Crişul Repede, pe versantul nordic al Munţilor Pădurea Craiului. În anul 1955, peştera a fost declarată monument al naturii. Are o lungime de 1.510 de metri şi este compusă dintr-un coridor principal din care se intră în mai multe săli şi galerii laterale. Este recunoscută ca fiind una dintre peşterile cu cea mai bogată faună cavernicolă din România. Aici pot fi întâlnite specii de melci, viermi, insecte, crustacee şi liliacul cu botul în formă de potcoavă. Pestera Vadu Crişului a fost descoperită de către Czaran Gyula şi doi colaboratori, Karl Handt şi Veress Istvan, în data de 10 noiembrie 1903 şi a fost deschisă spre vizitare doi ani mai târziu. Cei care au străbătut peştera după descoperirea acesteia au dat diferite denumiri sălilor şi formaţiunilor găsite în interior. Astfel, turiştii pot găsi aici sălile Albă ca Zăpada şi cei Şapte Pitici, Raiul, Iadul, Mormântul lui Mahomed, Adam şi Eva, Purgatoriul, Vulturul Alb sau Bisericuţa. Muzeul Ţării Crişurilor sub a cărei supraveghere se află în prezent a amenajat peştera în anul 1969 cu scări şi podeţe din beton şi a fost montată şi o instalaţie electric, fiind a doua peşteră iluminată din ţară.

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite