Curtea de Apel Oradea a oprit definitiv exploatarea de aur de la Certej. Ar fi ras peste 180 de hectare de păduri, în locul cumplitei tragedii din anii '70

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vechea carieră Coranda, unde canadienii de la Deva Gold ar fi reluat exploatarea cu cianuri FOTO: Facebook Mining Watch
Vechea carieră Coranda, unde canadienii de la Deva Gold ar fi reluat exploatarea cu cianuri FOTO: Facebook Mining Watch

Curtea de Apel Oradea a oprit definitiv proiectul de exploatare a zăcământului aurifer de la Certej, respingând cererea pentru revizuirea deciziei judecătoreşti prin care planul urbanistic zonal al comunei Certeju de Sus, care ar fi permis derularea proiectului, a fost anulat.

Instanţa orădeană s-a pronunţat, vineri, asupra cererilor de revizuire formulate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Consiliul Local al comunei Certeju de Sus, Deva Gold SA împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj care, pe 26 septembrie 2019, a anulat Planul Urbanistic Zonal pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere şi polimetalice din Certej.  

”După ani de luptă în instanţe, am reuşit să oprim un proiect care ar fi distrus toată zona Certej. Rând pe rând, instanţele din România au invalidat planul de urbanism obţinut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România, citată într-un comunicat transmis, marţi, de Mining Watch România şi Declic, două organisme non-guvernamentale ecologiste, care au luptat împotriva proiectului. 

Ce prevedea proiectul

Acţiunea în justiţie pentru anularea PUZ proiectului minier a fost demarată în 2016 de către Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, asociaţie ce asigură secretariatul reţelei Mining Watch România şi aceeaşi care, în 2015, a obţinut anularea PUZ pentru realizarea proiectului minier de la Roşia Montană, hotărâre care a dus ulterior la sistarea definitivă a procedurii de autorizare a Proiectului Roşia Montană.

deva gold FOTO

 Şantierul Deva Gold Certej sursa foto: unitischimbam.ro

ONG-urile au reclamat că proiectul a primit nelegal un aviz de mediu din partea Agenţiei Regionale de Mediu Timiş, dar şi că Hotărârea Consiliului Local al Comunei Certeju de Sus care aproba proiectul încalcă, de asemenea, legislaţia de mediu, iar judecătorii le-au dat, pe rând, dreptate. 

"Pentru modificările făcute ulterior şi toate schimbările care s-au operat în proiect, sub toate aspectele inclusiv după modificarea locaţiei, nu s-a mai emis nici fel de aviz cu toate că, spre pildă, propunerea mutării iazurilor de decantare produce consecinţe importante sub aspectul protecţiei mediului, respectiv sub aspect geologic, floră, faună, hidrologic, al sănătăţii publice (...) Or, în aceste circumstanţe concluzia instanţei de fond conform căreia aceasta reprezenta o cerinţă de legalitate a emiterii avizului de mediu în speţă este corectă şi în concordanţă cu dispoziţiile legale şi starea de fapt stabilită de baza înscrisurilor încuviinţate în dosar", se precizează, de altfel, în decizia Curţii de Apel Cluj-Napoca pronunţată în septembrie anul trecut.  

Deva Gold, reprezentanţii Primăriei Certeju de Sus, dar şi Agenţia de Mediu Timiş au apelat la căi extraordinare de atac. Întâi au încercat rejudecarea procesului printr-o contestaţie în anulare respinsă de Curtea de Apel Cluj, iar apoi printr-o cerere de revizuire înaintată Curţii de Apel Oradea care, pe 17 iulie, a respins-o.

Şantier oprit

Proiectul minier din Certeju de Sus, Hunedoara, fusese propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenţiona să deschidă prima mină de suprafaţă cu cianuri din România. 

Zăcământul de la Certej, concesionat de către Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) şi compania de stat Minvest Deva (circa 20%), se afla până la momentul anulării PUZ în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale.

Activiştii de mediu susţin că o mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, iar mina, cu o producţie anuală estimată de trei milioane tone de minereu, prevede tăierea a 187 hectare de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare, având baraje din anrocamente de 169 metri şi, respectiv, de 70 metri înălţime. "Un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej", au explicat ecologiştii în comunicatul lor. 

Sesizare la DNA

Odată cu procesele civile, ecologiştii de la Mining Watch România au sesizat şi DNA cu privire la modul abuziv în care pădurile sătenilor - unde urmau să fie amplasate cele două iazuri de decantare - au ajuns în posesia companiei miniere Deva Gold, prin mijlocirea primăriei.

Dosarul privind infracţiunile de la Certej, deschis în octombrie 2016 la DNA Alba, a fost clasat în iunie 2019, pe motiv că răspunderea penală pentru faptele reclamate ar fi fost prescrisă, soluţie care a fost infirmată, însă, două luni mai târziu de procurorul şef al DNA, care a dispus totodată reluarea anchetei de astă dată la structura centrală - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, decizie confirmată, pe 27 septembrie anul trecut, şi de Tribunalul Hunedoara. 

Infernul uitat

Pe 30 octombrie 2020 se împlinesc 49 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane din localitatea hunedoreană Certeju de Sus.

Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii '70. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme pentru a nu fi declarat doliu naţional. În urma cercetărilor de natură tehnică şi a anchetei pentru identificarea cauzelor accidentului, dosarul a fost închis fără niciun rezultat. 

Citeşte pe aceeaşi temă: 

DNA a redeschis dosarul de corupţie privind exploatarea cu cianuri de la Certej

Certej 1971, dezastrul cu 89 de morţi ţinut secret de comunişti: „Cadavrele târâte şi deformate de avalanşa de nămol abia au fost identificate”

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite