Cum au reuşit meşteşugarii bihoreni să-şi transforme pasiunile în afaceri

Chiar dacă, din cauza crizei, tradiţiile nu se mai vând la fel de bine ca în anii trecuţi, meşteşugarii continuă să promoveze, peste graniţă, valorile moştenite din bătrâni. Păstrătorii tradiţiilor româneşti au transformat Oradea în capitala meşteşugarilor, cu ocazia celei de a optsprezecea ediţii a „Târgului meşterilor populari", desfăşurată în weekend în Parcul Nicolae Bălcescu.

Pázmán Ida face cea mai bună afacere şi, chiar dacă nu înregistrează profituri prea mari din cauza crizei, reuşeşte să trăiască decent din pasiunea sa pentru țesături și podoabe tradiționale. „Mai bine decât atât nu se poate: să faci ceea ce-ți place și să trăiești din asta. E cea mai mare afacere", crede artistul popular, prezent în weekend la „Târgul Meşterilor Populari". Orădeanca a învăţat secretele meseriei lucrând la un război care datează din 1886, moștenit de la stră-stră-bunica sa, din localitatea bihoreană Sălăcea. Articolele create de ea se vând ca pâinea caldă la târgurile de profil din Franţa. „Am participat recent la un târg internațional la Bayonne, în Franța. Au fost înnebuniți după șalurile mele. Dacă aveam o sută, le-ar fi cumpărat pe toate", își amintește Ida. Întrebată care este secretul meşteşurilor promovate de ea, orădeanca spune că acesta este răbdarea.

Afacere dulce

Printre artiştii populari din Bihor prezenţi la târgul organizat de către Muzeul Ţării Crişurilor s-a numărat şi Berek Elza, din Salonta. Educatoare de profesie, aceasta are o pasiune „dulce", transformată într-o adevărată afacere, realizând diverse obiecte decorative, din turtă dulce. „Am învăţat secretele acestui obicei în Ungaria, într-o tabără la Békéscsaba", spune Elza. O casă din tartă dulce realizată de ea în 2007 a fost mâncată de persoana care a cumpărat-o abia anul acesta, însă a fost perfect comestibilă.

Află care este ingredientul secret pentru obiectele decorative din turtă dulce, dar şi tainele altor meşteşuguri, astăzi în „Adevărul de Transilvania”