Cetatea secretă, veche de 3.000 de ani, ascunsă într-un loc idilic al României. Cum plănuiesc arheologii s-o dezgroape

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O cetate veche de peste 3.000 de ani din localitatea bihoreană Bălnaca ar putea deveni vedeta primului arheoparc din judeţ. Clasată ca sit arheologic de importanţă naţională, fortăreaţa din vecinătatea peşterii Unguru Mare, din defileul Crişului Repede, este ascunsă în pământ, dar specialiştii vor să o dezgroape, să o cerceteze şi o transforme în atracţie turistică.

Cetatea veche de trei milenii este aşezată în defileul Crişului Repede, la răscrucea satelor Şuncuiuş şi Bălnaca, pe un un deal numit al Simionului. Zona este cunoscută datorită peşterii Unguru Mare, unde, în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii s-a descoperit că fusese locuită încă din epoca neolitică, în galerii fiind găsite numeroase descoperiri ale unor unelte de piatră: lame cioplite, dălţi meşteşugite din piatră cioplită şi şlefuită.

Uneltelor neolitice li se adaugă fragmente de vase ceramice pictate, precum şi obiecte din os aşa cum sunt ace şi sule folosite probabil la coaserea pieilor de animale.

Piesa cea mai importantă o reprezintă o mărgea de chihlimbar, de origine baltică, o raritate în această zonă, dovedind faptul că, încă de atunci, schimburile comerciale erau extrem de dezvoltate.

Ultimele expediţii arheologice au arătat, însă, că în Dealul Simionului există urmele unei cetăţi ale cărei ziduri coborau până pe malul Crişului, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor stabilind că aceasta datează din aşa-numita epocă hallstatiană, prima parte a erei fierului, adică de prin anii 1.200 - 1.000 înaintea erei noastre...

Loc de supraveghere

Cetatea fusese, cel mai probabil, un loc de supraveghere, ţinând cont că de pe dealul înconjurat din trei părţi de Crişul Repede se vedeau cu uşurinţă plutele care veneau pe râu. Ca atare, la începutul anilor ’90,  pentru a ocroti zona, Ministerul Culturii a clasat locul ca sit arheologic, ceea ce conferă protecţie cetăţii, săpăturile fiind strict interzise. Totodată, toate vestigiile găsite au fost acoperite cu pământ, cetatea fiind practic ascunsă privirilor, motiv pentru care prea puţină lume ştie de existenţa ei.

În luna septembrie, însă, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, ai Consiliului Judeţean, ai Primăriei Şuncuiuş şi ai Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD, ONG care deţine custodia ariei protejate Munţii Pădurea Craiului, pe teritoriul căreia se află şi dealul), au decis că vor pune umărul pentru a valorifica locul, cetatea şi peştera Unguru Mare urmând să fie transformate într-o atracţie turistică. 

„Ideea e să transformăm zona într-un arheoparc. La suprafaţă va fi cetatea iar în interior peştera Unguru Mare. Intenţionăm să creionăm un proiect, să putem accesa şi fonduri”, explică Paul Iacobaş, şeful CAPDD Bihor. Pentru asta, însă, trebuie făcute cercetări arheologice, care vor fi realizate de specialiştii Muzeului. 

Deal scanat

Cum o eventuală expediţie arheologică ar fi costisitoare, echipa de lucru a decis să solicite serviciile unor firme sau organizaţii care deţin echipamente performante ce pot scana în adâncime şi, în acest fel, pot stabili existenţa unor vestigii arheologice dar şi locul exact unde se află acestea. „S-au trimit cereri de ofertă în mai multe locuri, aşteptăm să vedem cât ar costa. Oricum va fi mai ieftin decât săpăturile arheologice şi mult mai eficient”, spune Iacobaş. 

Potrivit acestuia, în prezent nu există nici hărţi, nici desene şi nici urme istorice despre existenţa acestei cetăţi. „Abia după ce vom avea rezultatele scanării, vom putea să facem un deviz, un proiect, să căutăm surse de finanţare şi să ne apucăm de treabă ”, zice el. 

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite